In 2016, Comisia Europeana, la sesizarea OLAF (Oficiul European Antifrauda), a cerut Romaniei sa aplice corectii financiare, pe care statul nostru le-a acceptat.”Comisia a primit recomandarile OLAF cu privire la cazurile pe care le mentionati in 2016. In conformitate cu aceste recomandari, serviciile Comisiei au solicitat Romaniei sa efectueze corectiile necesare pentru ca bugetul UE sa nu fie afectat. Romania a fost de acord sa aplice aceste corectii. Avem un sistem solid de combatere a fraudei, in stransa colaborare cu statele membre. Acest caz arata ca sistemul functioneaza”, a declarat un purtator de cuvant al CE la solicitarea HotNews.

Am dorit sa aflam ce inseamna practic aceste corectii financiare acceptate de Romania si am stat de vorba cu Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene.

“Corectiile sunt de doua tipuri, fie sunt corectii pe proiect, fie sunt corectii transversale pe un program, adica daca UE descopera ca intr-un anumit program rata de frauda este prea mare, se impune statului membru o corectie, de obicei de 25% (…) Asta inseamna ca, din toata suma programului, statul membru nu poate sa ceara la Bruxelles un anumit procent”, a explicat Ghinea pentru Ziare.com.

“Pot sa mai existe corectii pe proiect, cum pare a fi cazul Tel Drum, in care se constata ca un anumit proiect este suspectat de frauda, intreaga valoare a proiectului nu poate fi rambursata de catre Bruxelles.

Asadar, frauda semnalata de OLAF in cazul Tel Drum, in valoare de 21 de milioane de eruo, va fi acoperita de statul roman din banii contribuabililor.

Amintim ca DNA a declansat, luni, urmarirea penala pe numele lui Liviu Dragnea in dosarul Tel Drum. DNA il acuza pe presedintele Camerei Deputatilor si al PSD de constituire a unui grup infractional organizat, folosire sau prezentare cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete si abuz in serviciu cu obtinere de foloase.