21 noiembrie 2017Nr. 1110/VIII/3
COMUNICAT
În dosarul mediatizat prin comunicatul nr. 1056 din 13 noiembrie 2017, privind suspiciunea constituirii unui grup infracțional organizat în vederea obținerii frauduloase a unor sume de bani prin contracte finanțate cu bani publici, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, în conformitate cu art. 249 C. proc. pen. și art. 20 din Legea 78/2000, au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile deținute de următorii suspecți:
DRAGNEA NICOLAE-LIVIU, președintele al Consiliului Județean Teleorman la data faptelor – sechestru asigurător și poprire asigurătorie până la concurența sumei de 127.547.366,34 lei asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, acțiunilor și părților sociale deținute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum și asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terțe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie,
NEDA FLOREA, reprezentant al SC Tel Drum SA – sechestru asigurător și poprire asigurătorie până la concurența sumei de 31.343.799,19 lei asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, asupra sumelor de bani existente în conturile bancare deținute, asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu de către terțe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de dividende,
BĂȚĂUȘ MUGUR, funcționar în cadrul Consiliului Județean Teleorman la data faptelor – sechestru asigurător până la concurența sumei de 127.547.366,34 lei asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, asupra acțiunilor și părților sociale deținute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani existente în conturile bancare, asupra sumelor de bani datorate acestuia de către terțe persoane,
PIPEREA VICTOR, funcționar în cadrul Consiliului Județean Teleorman, la data faptelor – sechestru asigurător și poprire asigurătorie până la concurența sumei de 63.999.908,88 lei asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, acțiunilor și părților sociale deținute de acesta, asupra sumelor de bani existente în conturile bancare deținute de acesta, asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu, de către terțe persoane,
PREDESCU MARIN, funcționar în cadrul Consiliului Județean Teleorman, la data faptelor – sechestru asigurător și poprire asigurătorie până la concurența sumei de 32.203.658,27 lei, asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, acțiunilor și părților sociale deținute de acesta, asupra sumelor de bani existente în conturile bancare deținute de acesta, asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu, de către terțe persoane.
Aceste măsuri asigurătorii au fost dispuse de procurorii anticorupție, în vederea recuperării prejudiciilor și prin raportare la infracțiunile reținute în sarcina suspecților menționați, în funcție de participarea fiecăruia la infracțiunile de care sunt suspectați.
Prejudiciul estimat în cauză, până în acest moment, ca urmare a săvârșirii infracțiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene (2 infracțiuni) și abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite (2 infracțiuni) este de 127.547.366,34 lei, fiind compus din:
– suma de 32.203.658,27 lei (echivalentul a 6.930.138 euro) reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene cu privire la proiectul de reabilitare a DJ 506,
– suma de 63.999.908,88 lei (echivalentul a 13.772.603 euro) reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene cu privire la proiectul de reabilitare a DJ 701,
– suma de 5.742.872,19 lei reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracțiunii de abuz în serviciu cu privire la atribuirea contractului de lucrări în cazul DJ 506,
– suma de 25.600.927 lei reprezentând prejudiciul stabilit în cazul infracțiunii de abuz în serviciu cu privire la atribuirea contractului de lucrări în cazul DJ 701.
Până în acest moment, nici autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obținute nelegal din fonduri europene de peste 20 milioane euro), nici Consiliul județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracțiunile de abuz în serviciu ( peste 31 milioane lei).
La data de 21 noiembrie 2017, suspecților li s-a adus la cunoștință conținutul ordonanței privind dispunerea măsurilor asigurătorii, în conformitate cu dispozițiile CPP.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
“Procurorii DNA au decis sa puna sechestru in dosarul Tel Drum in care este urmarit, printre altele, si presedintele PSD (…), suspectii si avocatii lor au fost notificati de procurorul de caz de masura impunerii sechestrului si vor fi informati si personal, ceea ce inseamna ca ar putea veni la DNA pentru desfasurarea procedurilor necesare.” (sursa)
De sechestru, însă, va scăpa tocmai cea mai emblematică posesiune a lui Dragnea, celebrul domeniu care se întinde pe două străzi în Alexandria. Pentru că, foarte inspirat, șeful PSD a transferat proprietatea, la divorț, fostei soții. Totuși, Dragnea a rămas cu aproape la fel de celebrul hotel “Turris”, care are o istorie zbuciumată.
“În vara lui 2015, Liviu Dragnea a divorțat de soția sa, Bombonica, în discreție maximă. În ciuda zvonurilor de presă, informația a devenit oficială abia anul acesta, când șeful PSD și-a publicat declarația de avere. Jurnaliștii s-au grăbit să remarce că domeniul de multe hectare al lui Dragnea a fost pierdut, la partaj, în favoarea Bombonicăi (fostă Dragnea, acum Prodana).
Presa a remarcat și că liderul PSD a primit, după partaj, un „spațiu comercial/de producție“ în Turnu Măgurele, de 1.528 de metri pătrați. Dar acest „spațiu comercial/de producție“, cum e clasificat de formularul declarației de avere, nu e unul oarecare, ci este clădirea unui hotel din Turnu Măgurele: hotelul „Turris“.
De ce e important hotelul „Turris“ din Turnu Măgurele?
Pentru că, în 2009, stabilimentul a ajuns în proprietatea Bombonicăi Dragnea în urma unei tranzacții atât de dubioase încât a generat un dosar penal de evaziune fiscală.
„Restituire“ cu dosar penal
În 2009, când Liviu Dragnea era șef al Consiliului Județean, soției sale, Bombonica, i s-a „restituit“ clădirea hotelului „Turris“, de 1.528 de metri pătrați. Decizia de „restituire“ a fost luată de către Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a Hotel Turris SA. Adică de către aceeași Bombonica Dragnea, care tocmai intrase în posesia a peste 95% din acțiunile societății comerciale. În propria declarație de avere din iunie 2009, în care a menționat „restituirea“, Liviu Dragnea scria că acea clădire era evaluată la peste 110 milioane de lei. Practic, clădirea unui hotel, evaluată la peste 25 de milioane euro, a ajuns în proprietatea soției lui Dragnea prin propria ei decizie unilaterală, fără nici un fel de justificare comercială și/sau legală. ANAF a considerat „restituirea“ ca fiind doar o modalitate prin care Bombonica a mascat o tranzacție imobiliară de vânzare-cumpărare, stratagemă menită să o scape pe soția lui Dragnea de plata unui impozit de 17 milioane de lei (peste patru milioane de euro).
Evident, Bombonica Dragnea a refuzat să plătească cele 17 milioane de lei. Prin urmare, ANAF a depus plângere penală pentru evaziune fiscală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, în 2011. În 2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman și-a declinat competența în favoarea Parchetului General, unde a și trimis dosarul, invocând prezența unui demnitar în dosar (firește, era vorba de Liviu Dragnea, devenit deputat din partea PSD în 2012). În 2014, când Victor Ponta era premier și Dragnea se visa viitor premier în mandatul eventualului președinte Victor Ponta, Parchetul General condus de Tiberiu Nițu a clasat dosarul. Pe scurt, procurorii lui Nițu au absolvit-o pe Bombonica Dragnea de orice acuzație de evaziune fiscală.
Hotelul îi datorează 200.000 de euro lui Dragnea
Importanța hotelului „Turris“ pentru Liviu Dragnea este mare. Chiar foarte mare, având în vedere că îi poate justifica șefului PSD câteva sute de mii de euro dacă, vreodată, vreo instituție a statului l-ar întreba pe Dragnea cum își permite unele cheltuieli cu vizite în străinătate, de exemplu. Încă de la „restituirea“ clădirii hotelului „Turris“ către Bombonica Dragnea, imobilul s-a dovedit a fi foarte rentabil.
Astfel, în declarația de avere din 2010, Liviu Dragnea a menționat creanțe (bani de încasat) ale familiei Dragnea la Hotel Turris SA de 128.000 de euro conform unor „contracte“. Cu alte cuvinte, după „restituirea“ clădirii hotelului de către societatea comercială Hotel Turris SA către Bombonica Dragnea, societatea comercială Hotel Turris SA și-a dat seama că trebuie să închirieze clădirea de la Bombonica și să o plătească pentru asta. Iar într-un an de zile, s-au adunat 128.000 de euro datorii ale Hotel Turris SA către familia Dragnea.
În 2011, datoria crescuse la 152.500 de euro, în 2012 a ajuns la 180.000 de euro, iar în 2013 s-a înregistrat o creanță a familiei Dragnea de 200.000 de euro. În declarația de avere din 2014 a lui Liviu Dragnea se înregistrează o creanță de numai 178.209 de euro, deci Hotel Turris SA a mai și plătit o parte din datorie (aproximativ 50.000 de euro, judecând după graficul de creștere anuală a creanței). În 2015, datoria Hotel Turris SA către familia Dragnea crescuse din nou, până la 183.557 de euro.
Netransparent în declarația de avere
Declarația de avere din 2016 a adus noutăți spectaculoase. În primul rând, Dragnea a făcut public faptul că partajul i-a adus clădirea hotelului, acel imobil producător de sute de mii de euro. În al doilea rând, se poate observa că fosta soție, Bombonica (fostă Dragnea, acum Prodana), a fost generoasă: i-a lăsat lui Dragnea și creanțele la Hotel Turris SA. Practic, acum, șeful PSD poate încasa oricând aproape 200.000 de euro de la Hotel Turris SA, astfel: 80.710 de euro și 460.110 de lei.
În al treilea rând, post-partaj, Dragnea a încheiat, în nume propriu, un contract de închiriere a clădirii hotelului, în august 2015. Ba mai mult, a și obținut, ba chiar și încasat, bani de pe urma închirierii: 60.000 în 2015 și 30.000 în 2016, până acum.
Curios, însă, Liviu Dragnea nu a menționat „sursa venitului“, adică plătitorul celor 90.000, deși formularul declarației de avere obligă la declararea acesteia. Cel mai probabil, „sursa venitului“ este tot Hotel Turris SA. De asemenea, Dragnea nu a pomenit nici moneda în care a încasat 90.000. Să fi fost vorba de lei, de euro? Este, în orice caz, încă o încălcare a legii declarării averilor
