Anchete DNA

NUCLEARA/ Marele BARON de Calarasi-Don FELIPE- va fi cercetat de DNA !

Răducu Filipescu, de la Călărași, pitește gunoaiele din județ cu firme ce ascund multe probleme
Băieți de treabă, cei de la Uniunea Europeană ne dau un purcoi de bani nu doar ca să ne facem depozite noi de deșeuri, dintr-alea eco, ci ne dau și un purcoi de bani pentru a le închide pe cele vechi. Consiliul Județean Călărași, condus de băiatul de treabă Răducu Filipescu, a decis să lase activitatea asta de închidere a depozitelor în seama unor băieți de treabă de la firma Alpenside SRL din București. Totul în urma unei licitații de treabă la care au fost lăsate să participe doar două firme dintre cele cinci care ar fi vrut să-și adjudece contractul în valoare de puțin peste 48 de milioane fără TVA.
Alpenside SRL, firma care se va ocupa de închiderea gropilor de gunoi din Călărași, Lehliu-Gară, Fundulea și Oltenița, este deținută, conform datelor de la Registrul Comerțului, de către o firmă înregistrată în Larnaca, Cipru – Alpenside Holding Ltd. – și este administrată de un domn pe nume Mihai Florin Cristian. În fapt, firma se numea înainte Util Construct Plus SRL, era deținută de un alt domn, Liviu Nițescu, băiat de treabă, și era o obișnuită a contractelor din bani publici. Cum, se pare, este și acum. De altfel, firma ajunsese în vizorul DNA, ca urmare a unei sesizări a Curții de Conturi, pe motiv că, prin 2011-2012, se lipise la niște contracte de deszăpezire fără să dețină vreun utilaj necesar acelei activități. Cum aici nu e vorba de zăpadă, și e vorba și de o sumă de vreo nouă ori mai mare decît acel contract, totul pare să fie în regulă. Ca să nu mai zicem de faptul că acest biznis are loc în Călărași, nu la Buzău, unde Răducu Filipescu e băiat de treabă.
Dacă tot au ajuns la maturitate lucrările de la biblioteca judeţeană, situată în buricul târgului, lângă, onor, întâiul nostru consiliul judeţean, musai ca ele să intre în sfera de normalitate a acestei administraţii, ce se perindă prin judeţ de prin 2004. Aşa că, în buna tradiţie, lucrările la mândeţe de clădire au fost sistate, că doar nu era să rămână prefectura singura clădire la care nu se mai lucrează. Oficial, administraţia de la consiliul judeţean dă un răspuns simplist, dar pe care nu-l crede nimeni: lucrările au fost oprite pentru că a expirat contractul şi nici consiliul judeţean, nici constructorul nu au cerut prelungirea lui. La întrebarea de ce consiliul judeţean nu a cerut prelungirea contractului, administratorul public, Daniel Ştefan, ridică din umeri. Până la urmă nu el este decident, este doar un executant, decizia stă la vârful consiliului judeţean. Dacă treburile ar fi doar de râs, ar fi bine, numai că ele sunt groase, dar groase rău de tot. Clădirea, în loc să iasă cu cinci etaje, aşa cum a fost aprobată de consilierii judeţeni, a ieşit cu patru. Până la urmă, nici nu trebuie făcută o comisie de numărătoare a etajelor, cum propunea în glumă opoziţia pesedistă, ci ar trebui o instituţie abilitată să facă acest lucru. DNA, în speţă, pentru că treaba e cam penală.
Hamburgeri de 120 mii RON
În 2012 se elaborează un proiect pentru construcţia bibliotecii, aprobându-se documentaţia tehnico-economică aferentă, de către consilierii judeţeni, în februarie 2013. Clădirea era prevăzută cu cinci etaje şi avea o valoare de vreo 18 milioane lei. Toate bune şi frumoase numai că la doar două luni distanţă baştanii de la consiliul judeţean se răzgândesc şi comandă modificarea proiectului iniţial. Rad un întreg etaj, fac modificări ale funcţionalităţii clădirii, ordonă construirea de spaţii pentru McDonald’s, KFC şi alţi hamburgeri, pentru o librărie şi alte fantasmagorii, ceea ce, evident, înseamnă şi alte costuri. Din motive care ne scapă, dar pe care nici Filipescu, nici Dinulescu, cu funcţii politice, şi nici Daniel Ştefan, ca administrator public, nu ni le spun, nu au mai venit în faţa consilierilor să supună aprobării modificările la documenaţia tehnico-economică. Aşa că băieţii noştri, siguri pe ei, că doar sunt la putere, se apucă de construit. Şi construiesc până în 2015 când s-au răzgândit, şi în privinţa hamburgerilor, a librăriei şi a altor acareturi şi cer din nou modificarea proiectului. Ceea ce proiectantul a făcut. În paranteză fie spus, răzgândeala aceasta ne-a costat prima dată 80 mii lei, iar a doua oară 40 mii lei. Bani publici.
Legalizarea ilegalităţilor nu a fost pe placul consilierilor
Dintr-o dată băieţii noştri din consiliul judeţean şi-au dat seama că treaba nu e bună pentru ei. Ba chiar e groasă. Clădirea bibliotecii trebuia să iasă cu cinci etaje, după documentaţia aprobată în 2013 de consilieri dar, fatalitate, ea a ieşit cu patru etaje. Aşa că, băiatul de serviciu, Marian Dinulescu, că doar Filipescu poate fi suspectat de orice, dar nu de prostie, vine în august 2015 cu un proiect de hotărâre prin care încearcă legalizarea ilegalităţilor săvârşite până atunci. În speţă, să voteze consilierii documentaţia tehnico-economică la zi, adică ceea ce au construit ilegal băieţii noştri. După un mic scandal în consiliu Diba şi-a retras proiectul de hotărâre, simţind că nu-i a bună. Băiat perseverent, mai face o astfel de tentativă şi în octombrie 2015 dar, din nou nu are succes. Consilierii şi-au dat seama că ar legaliza o ilegalitate şi au stat în băncuţa lor. Prin urmare, am ajuns în anul de graţie 2016, cu clădirea gata de a fi terminată, dar cu un etaj lipsă. Ce să ne facem ? Păi, dacă tot a ieşit cu scandal şi e groasă la fundul nostru, ar trebui să nu mai perseverăm, probabil că şi-au spus băieţii noştri. Până la urmă aceştia au avut un exces de sinceritate şi în raportul la proiectul de hotărâre privind sistarea lucrărilor grăiesc aşa:” Întrucât modificarea si completarea Hotărârii Consiliului Județean Călărași nr. 14 din 24.02.2013 privind aprobarea documentației tehnico-economice şi a devizului general la obiectivul de investiție Centrul Județean de Cultură şi Administrație Publică „Barbu Știrbei”- Biblioteca Județeană Alexandru Odobescu – Faza: Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenție nu a fost supusă aprobării, lucrările aferente proiectului tehnic nr. 405/2015 nu au fost contractate”. Foarte corect şi legal. Modificările din proiectul din 2015 nu au fost aprobate de consilieri, lucrările nu au fost contractate. Dar lucrările intervenite prin modificarea proiectului iniţial, în speţă din 2013, de ce au fost contractate ? Că nici ele nu au fost supuse aprobării?
DSC_0224Uite biblioteca, nu e biblioteca
Problema legalităţii la construirea bibliotecii judeţene nu constă doar în lipsa unui etaj şi a construirii fără aprobarea consilierilor. Lucrarea s-a făcut fără licitaţie, a fost încredinţată direct firmei SC Optim SA, e adevărat, firma ce a construit toată clădirea ce adăposteşte azi consiliul judeţean, sala de spectacole şi primăria. Întrebând care a fost motivaţia juridică a acestei atribuiri directe aparatul tehnic al consiliului judeţean, susţinut de Filipescu, ne dă un răspuns halucinant: este vorba de continuarea lucrărilor, de ducerea la îndeplinire a contractului iniţial; biblioteca era prinsă în clădirea mare, pe aici pe undeva, dar nu se ştie bine pe unde, dar sigur era prinsă, aşa că noi am mutat-o ceva mai încolo, pe locaţia garajului. Măi, băieţi! Vrăjeala asta nu ţine. Cum adică, era prinsă pe aici pe undeva? Ori era prinsă, ori nu era prinsă. Dacă era prinsă trebuia să se construiască. Cum ea nu s-a construit, nu era prinsă nicăieri. E adevărat, o biblioteca a fost prinsă în proiectul de pe timpul lui Ceauşescu dar, cel mai probabil, a fost „ştearsă” la modificarea proiectului, în 1991 când, pe lângă sala de spectacole, a apărut consiliul judeţean şi primăria. Nu deţinem proiectul din 1991 şi de aceeea am folosit cuvântul „probabil”. Dar, lucrurile sunt simple. Dacă biblioteca exista în proiect, se construia. Cum nu s-a construit înseamnă că nu exista.
Cum stă treaba cu posibilul conflict de interese
Astfel că, au trebuit să treacă 12 ani, când lui Filipescu îi vine ideea să construiască o bibliotecă pe locaţia garajului. Dacă ea nu a fost prinsă în proiect, şi nu a fost, este o nouă investiţie. Prin urmare, licitaţie. Pentru cei de la oficiul juridic din consiliul judeţean, nici măcar prevederile art. 122 lit. i sau j din OUG 34/2006 nu-i salvează. Mai mult, încredinţarea construirii bibliotecii este susceptibilă şi de un conflict de interese. Directoarea compartimentului juridic din consiliul judeţean, Maranda Pipoş, a fost acţionar şi membru în consiliul de administraţie al SC Optim SA. Ulterior, s-a retras. Dacă a semnat şi câte acte a semnat legat de această lucrare, rămâne de văzut. Cert este că pe un act adiţional la contractul de lucrări, toţi directorii de compartimente din consiliul judeţean apar cu nume şi prenume, doar la „juridic” apare simplu, „compartimentul juridic”, fără niciun nume, plus o semnătură. Să fie a portarului ? Să nu uităm. SC Optim SA a luat zeci de miliarde de pe urma lucrărilor. Cât oare or fi luat acţionarii, ca dividende? Un lucru e clar: Mircea Popescu, acţionarul principal la SC Optim SA, a dus banii acasă, aceeaşi casă în care stă şi Maranda Pipoş.
Hai să ne apucăm de parcarea subterană!
Oricum, una peste alta, băieţii noştri din consiliul judeţean vor să se facă cuminţi, pentru că Răducu Filipescu ne informează că restul de lucrări la biblioteca judeţeană se vor atribui prin licitaţie. Adică, prima dată a mers pe încredinţare directă şi tocmai acum nu merge ? Trăgând linie, constatăm că la biblioteca judeţeană este un mare buboi, ce tot se umflă şi se umflă. Expozia se va produce dacă îl înţeapă cineva. Până atunci băieţii răi din presa călărăşeană şi-au mutat atenţia spre o nouă investiţie de suflet a lui Filipescu ce părea îngropată. Dacă tot a intervenit (re)uniunea cu primarul Drăgulin, hai să ne apucăm de parcarea subterană. Noi am dat şi o soluţie viabilă, care nu are cum să dea greş: ne apucăm de parcare şi începem cu sistarea lucrărilor!

Vizualizări articol: 3.421

Într-o zi, la ceas de seară, pe când se plimba braţ la braţ cu soţia, peste Răducu George Filipescu a dat umanitarismul. L-a lovit atât de tare încât a două zi a fost nevoit să-şi asume funcţia de preşedinte al Crucii Roşii, filiala Călăraşi. Evident, e o poveste de adormit copii. Realitatea e că ultima instituţie ce a mai rămas apolitică s-a politizat. Cum altfel s-ar putea dacă în fruntea Crucii Roşii este un politician, de orice culoare politică, ce are drept obiectiv câştigarea puterii politice şi deţinerea unor funcţii administrative. Politicianul român nu a denevit atât de responsabil ca să poarte umanitarismul la rever. Cu atât mai mult Răducu Filipescu. Acesta nu iartă nicio ocazie de a critica puterea pedelistă, întrucât ar fi politizat toată administraţia, dar când vine vorba de persoana sa nu-şi vede parul din ochi şi nici gunoiul de sub preş. Deturnarea unor acţiuni ale Crucii Roşii către PNL este mai mult decât evidentă. Doar prezenţa lui Filipescu în fruntea instituţiei de binefacere, este asociată de anumite persoane cu Filipescu- preşedintele PNL, ce-şi mai doreşte un mandat în fruntea consiliului judeţean. Totuşi, transferul de imagine este foarte puţin din ce ar putea fi. Transferul unor donaţii ale Crucii Roşii către PNL este un lucru mult mai grav. Răducu Filipescu ne asigură că nu se poate întâmpla aşa ceva. Când se duce cu Crucea Roşie se îmbracă în roşu, când se duce cu PNL se îmbracă în galben, ne povesteşte sumar Răducu Filipescu. Cu toate acestea nu ne poate da nicio garanţie că persoane din anturajul său nu le spune oamenilor că el este şi candidatul PNL, prin urmare e om bun şi trebuie votat. Exemplul ni-l oferă tocmai Filipescu, cel ce apare într-o postare pe youtube şi amestecă acţiunile consiliului judeţean ale PNL şi Crucii Roşii. Curat campanie electorală! Chiar şi Camelia Croitoru, prezentată ca fiind preşedinta femeilor liberale(nu Aura Giurcă, directorul Crucii Roşii, cum se vehiculează) spunea într-o relatare radiofonică despre măreaţa acţiune a Crucii Roşii şi, evident, a PNL, de ajutorare a sinistraţilor din satul Nicolae Bălcescu, comuna Al. Odobescu, evident cu primar liberal. Să nu fi spus nimeni pe acolo că ajutoarele sunt şi de la PNL, de la Niculae Eremia şi Filipescu Răducu George(ca pe buletinul de vot)? Cu siguranţă fuziunea dintre PNL şi Crucea Roşie a avut loc, ultima instituţie fiind folosită pe post de vehicul pentru îndeplinirea obiectivelor politice. Şi pentru că este proaspăt pasionat de facebook îi oferim lui Răducu Filipescu o poză, pe care ne-o asumăm, ce este sugestivă cu privire la activitatea sa “umanitară”. Nu toţi pot fi fraieriţi, nu toţi pot fi creduli, iar eu nici acum nu crem că suplimentele alimentare împărţite de PNL proveneau de la partid, ci au fost deturnate de la Crucea Roşie. Atenţie, domnule Filipescu, Crucea Roşie este o instituţie internaţională, iar europenii cu siguranţă nu ar accepta ca ea să fie folosită politic.

PRESEDINTELE CJ CALARASI, ACUZAT DE CONFLICT DE INTERESE SI ABUZ IN SERVICIU
POLITIC
Presedintele CJ Calarasi, acuzat de conflict de interese si abuz in serviciu
by Ancheteonline
Agentia Nationala de Integritate solicita organelor judiciare cercetarea presedintelui Consiliului Judetean Calarasi, George Raducu Filipescu, pentru savarsirea infractiunilor de conflict de interese si abuz in serviciu contra intereselor publice.
Potrivit unui comunicat al ANI, Raducu Filipescu, in exercitarea atributiilor de serviciu, a participat la vot si a semnat hotararile de aprobare a bugetelor Judetului Calarasi, pentru anii 2009 si 2010, prin intermediul carora a fost alocata suma totala de 1.045.000 lei catre cele doua asociatii de dezvoltare intercomunitara, Ecoaqua si Ecomanagement Salubris, in cadrul carora el detine calitatea de presedinte si functia de presedintele al Consiliului Director.

In timpul exercitarii celui de-al doilea mandat de presedinte al CJ Calarasi (2008 – 2012), au fost infiintate, prin hotarari ale Consiliului, doua asociatii de dezvoltare intercomunitara, persoane juridice de drept privat cu statut de utilitate publica, Ecoaqua si Ecomanagement Salubris, avand drept scop finantarea, organizarea si reabilitarea serviciilor de utilitate publica de alimentare cu apa si canalizare si de colectare a deseurilor reziduale, la nivelul judetului Calarasi.

La data de 1 septembrie 2009, a fost infiintata SC Ecoaqua SA Calarasi, avand ca actionari/asociati toate unitatile administrativ-teritoriale ale Asociatiei de dezvoltare intercomunitara Ecoaqua, iar CJ Calarasi, prin Raducu Filipescu, este actionarul principal al societatii.

Raducu Filipescu a votat si semnat Hotararile Consiliului Judetean Calarasi nr. 32/2009 si nr. 25/2010 privind aprobarea bugetului judetului Calarasi pe anul 2009, respectiv pe anul 2010.

Prin intermediul celor doua hotarari, a fost aprobata si alocata suma totala de 1.045.000 lei catre cele doua asociatii de dezvoltare intercomunitara, in cadrul carora Filipescu detine calitatea de presedinte si presedinte al Consiliului Director.

Pana in prezent, ANI a constat incalcarea regimului juridic al conflictului de interese in materie administrativa si penala in cazul a altor patru presedinti de consilii judetene: Constantin Nicolescu (Arges), Constantin Ostaficiuc (Timis), Gheorghe Bunea (Braila), Vasile Pruteanu (Neamt).