Condamnari

HOPA/Dragnea si Cumintenia din Sparlament/Pe Livache nu-l apuca PASTELE la conducerea PSD/Notati intr-o agenda de “Servicii”, Deh !

FB_IMG_1486288091263Crapa PSD-ul. Un grup important de parlamentari se pregateste sa plece din partidul lui Dragnea, PSD va pierde majoritatea

Un site apropiat de PSD, DC News, detinut de Bogdan Chirieac, anunta ca un grup important de parlamentari PSD se pregateste sa plece din partid.

Numarul parlamentarilor PSD care sunt gata sa dezerteze ar fi de 14.

„In zilele urmatoare se asteapta ca nemultumitii sa paraseasca PSD sau ALDE si sa formeze un grup parlamentar propriu, pe modelul UNPR. La acesta ar urma sa se alature parlamentari care au parasit PSD inainte de alegeri, intrand in PRU, dar si unii primari de orase mari, sefi de organizatii sau presedinti de consilii judetene. Cel putin 14 parlamentari din PSD si ALDE au aderat la miscarea de desprindere, pana acum, iar trei dintre ‘protestatari’ sunt lideri ai PSD”, scrie DC News.

Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a anuntat, luni, la Parlament, ca in PSD ar exista lideri infiltrati de catre presedintele Klaus Iohannis.

Chestionat daca in PSD sunt infiltrati, in conditiile in care sunt persoane care au dat de inteles ca ar fi oameni din partid care ar asculta de presedintele Klaus Iohannis, Liviu Dragnea a spus: „Exista cateva persoane in PSD care asculta de presedinte, sunt oameni infiltrati. N-o sa spun nume astazi, dar si la grup au fost colegi care au ridicat aceasta problema, si in plen si in particular, nu vreau sa deschidem acest subiect in aceste zile, dar il vom aborda si il vom limpezi foarte curand”.

Liderul PSD a mai spus ca vrea sa existe discutii „lamuritoare” pentru a afla tot partidul de ce exista persoane care au pozitii contrare.

„Vreau in primul rand ca aceste discutii sa fie discutii lamuritoare, pentru a afla tot partidul de ce in astfel de momente unii au o astfel de pozitie. Si dupa ce aflam aceste explicatii vor urma, daca va fi cazul, si de ce”, a completat Liviu Dragnea.

Cele mai puternice critici din interiorul PSD la adresa modului in care a fost adoptata ordonanta neagra au venit din partea vicepresedintelui Mihai Chirica, primar al Iasiului, si a europarlamentarului Sorin Moisa.

dragneaE valabilă condamnarea lui Dragnea în cazul Referendumul? Ce ne spune motivarea

Cheia ordonanței 13 s-ar putea afla în rechizitoriul și condamnarea lui Liviu Dragnea în dosarul Referendumul. Publicarea după zece luni a motivării instanței nu lămurește lucrurile.

Hotărârea judecătorească prin care Liviu Dragnea a fost condamnat în dosarul Referendumului este nulă de drept, susţine avocatul Bogdan Bărbuceanu, profesor de Procedură Penală la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti,conform Adevărul. Legea obligă ca magistratul care a pronunţat hotărârea şi a judecat o cauză să o şi redacteze, iar în acest caz, hotărârea nu poate fi redactată şi semnată de toţi judecătorii, aşa cum prevede legea, întrucât şefa completului care l-a condamnat pe Dragnea, Livia Stanciu, a părăsit ÎCCJ şi este, acum, judecătoare la Curtea Constituţională.

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității miercuri motivarea deciziei din 22 aprilie 2016 prin care Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de un complet condus de Livia Stanciu la doi ani închisoare cu suspendare, în legătură cu organizarea și desfășurarea referendumului din 29 iulie 2012.

Sunt importante mai ales paginile de la 221 la 238 pentru situația particulara a lui Liviu Dragnea. Hotărîrea spune că Dragnea nu are legătură cu actele individuale ilegale din țară și nu se alătură Parchetului în interpretarea că votul este folos necuvenit.

O armată de oameni în subordinea lui Liviu Dragnea a făcut enorme eforturi să scoată lumea la vot, semnînd în fals sau ducînd urna mobilă desi nu o ceruse nici un votant. DNA a făcut, la rîndul său, un enorm efort să investigheze cazul, sesizându-se din oficiu desi competența era mai degrabă a Parchetului General. Nu au fost furate milioane de voturi, ci mii.

Ca atare două lucruri sunt reținute finalmente contra lui.

Unu, că a dat ordin să se strîngă informația cu cine nu votase, ca respectivii să fie în continuare obiectul unei campanii de mobilizare. Această procedură este însă curentă în Statele Unite ale Americii, de exemplu, unde limitanții fac eforturi să aducă partizanii la vot pînă în ultima clipă.

Doi, că s-a folosit semnătura sa electronică pentru a ordona o tombolă la care numai cine participase la referendum putea participa. Acest ordin a fost rechemat în 24 de ore, deci nu s-a mai organizat nici o tombolă, dar instanța superioară consideră că acesta e fost un pericol social și critică instanța inferioară că s-a lăsat impresionată de rechemarea ordinului.

Finalmente, Dragnea a fost condamnat în baza art.13 din Legea nr.78/2000 care spune că:

Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Nu e clar de ce, dat fiind că tot instanța spune că nu se poate considera votul folos necuvenit.

Judecătorii mai spun că, fără a nega circumstanțele personale ale lui Dragnea, cum ar fi lipsa antecedentelor penale și poziția sa în societate, aceste circumstanțe “sunt puse în umbră de atitudinea de negare, în ciuda evidențelor, a activităților sale infracționale”. Cu alte cuvinte, ce i-a agravat situația a fost că nu și-a recunoscut fapta.

În consecință, magistrații din Completul de 5 au apreciat că, în vederea asigurării respectării legilor țării cu ocazia campaniilor electorale, vor majora pedeapsa aplicată lui Dragnea de la un an închisoare cu suspendare, cât primise la instanța de fond în mai 2015, la doi ani închisoare cu suspendare.

Ce legi ar fi fost încălcate? Aflăm din rechizitoriul procurorului Papici, el însuși cu probleme între timp, din care mari părți, neclare și mult prea lungi, sunt reluate și în motivația instanței supreme.

”Astfel, folosirea caravanelor electorale pentru a îndemna cetăţenii să iasă la vot (comunicările de la 18:49:12 şi 18:50:51), prin folosirea imnului României şi a unui mesaj mobilizator a fost considerată că reprezintă o formă clară a propagandei electorale, prohibită de art. 4 al.2 din Hotărârea Parlamentului nr. 34/2012 (????, n.a) după momentul oficial al încheierii campaniei electorale.

Folosirea reprezentanţilor USL din cadrul secţiilor de votare pentru a identifica persoanele care au ales să nu îşi exercite dreptul de vot şi a întocmi liste ce urmau a fi folosite de către activiştii de partid în scopuri electorale (comunicările de la 15:20:49 şi 16:51:15) a fost apreciată de Parchet că reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art.5 din Legea nr.677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal ale acestor persoane, precum şi a prevederilor Legii nr.3/2000 privind confidenţialitatea votului.

Solicitarea repetată ca activiştii de partid să se deplaseze la locuinţele persoanelor care nu s-au prezentat la vot pentru a-i aduce la secţiile de votare (comunicările de la 15:20:49, 15:21:10, 16:47:42, 16:51:15, 17:37:32 şi 19:34:17) a fost considerată a reprezenta încălcarea vădită a dispoziţiilor art.4 al.4 din Legea nr.35/2008 privind interdicţia oricăror presiuni sau constrângeri pentru a determina alegătorii să participe la alegeri.

Totodată, comunicarea de la ora 22:11:10, cuprinzând solicitarea ca persoanele aflate la rând în afara secţiei de votare la momentul încheierii votării să fie considerate în incinta secţiei pentru a-şi putea exercita dreptul de vot a constituit, în opinia Parchetului, o încălcare directă a dispoziţiilor art.42 al.24 din Legea nr.35/2008, care prevăd că această procedură derogatorie se aplică exclusiv persoanelor aflate în interiorul secţiei”.

După cum se știe, cererea de a considera persoanele la coadă ca fiind în incintă a avut loc și la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2014, ca și la cele precedente. Și restul încălcărilor sunt atribuite părerii Parchetului, fiind mai degrabă interpretări decît fapte (de ce e imnul României o formă de propaganda electorală???). În decursul timpului presa ostilă DNA a criticat acest complet format din personae ca Livia Stanciu sau Ioana Bogdan (fostă consilieră a lui Daniel Morar).

Puteți citi restul motivației aici, iar rechizitoriul aici. Sunt lungi, dar într-un stat de drept nu condamnăm oamenii fără să ne uităm la dovezi.

Rămîne și întrebarea de ce în decembrie 2016, cînd nu s-au contestat alegerile, PSD tot a reușit mobilizarea cea mai bună și a cîștigat. Inclusiv în Teleorman.