Politica

HOPA/Cine este dr.Adrian Streinu-CERCEL, OMUL nr1 in GRIPA CoronaVIRUS. De ce CERE sa nu se SESIZEZE Organele dupa Starea de URGENTA !

Dr. Adrian Streinu Cercel a făcut o cerere controversată, invocând imunitate la fel ca judecătorii Curții Constituționale, pentru funcționarii statului care fac achiziții în timpul Stării de Urgență

 

Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș din București, primul spital din România care a tratat pacienți infectați cu coronavirus, a declarat, în emisiunea lui Mihai Gâdea de la Antena 3, că „După ce se termină bolâșnița asta, pandemia, or sa vină alții să ne tragă de mânecă: dar cum ați realizat voi achizițiile? Aici trebuie scos un cadru normativ cât se poate de clar care să stipuleze foarte clar că nimeni nu va avea voie să se atingă de noi în viitor”.

Dialogul dintre Adrian Streinu Cercel și Mihai Gâdea la Antena 3:

Adrian Streinu Cercel: Primul lucru de care avem nevoie este să fim lăsați în pace să ne facem treaba.

Mihai Gâdea: Cine va deranjează?

A. S. C.: Foarte mulți. Plecând de la media…

M. G.: Păi da, dar media să știți că vă ajută cel mai mult în zilele astea, plecând de la prevenție…

A. S. C.: Da, cu o singură condiție, să sune mai rar. Au fost zile când am vorbit de dimineața și până seara la telefon și nu știam la ce să răspund mai întâi.

M. G.: Eu zic ca media face în zilele astea mai mult bine decât rau.

A. S. C.: Al doilea lucru este să apară un cadru legislativ care să ne pună la pază de ce va veni. După ce se termină bolâșnița asta, pandemia, or sa vină alții să ne tragă de mânecă: dar cum ați realizat voi achizițiile? Aici trebuie scos un cadru normativ cât se poate de clar care să stipuleze foarte clar că nimeni nu va avea voie să se atingă de noi în viitor.

Dacă nu se va întâmpla așa, următorul pas va fi ca acest corp medico-sanitar să facă un pas în spate. Gândiți-vă că presiunea pe care o duce acest corp medico-sanitar în România în acest moment este fantastic de mare.

Afirmațiile lui Streinu Cercel vin în contextul în care ne aflăm în plin scandal în care unii oficiali din Ministerul Sănătății trebuie să dea explicații despre cum a ajuns o bucătăreasă din Giurgiu să facă milioane de euro din bani publici, vânzând spitalelor măști de protecție.

De fapt, firma bucătăresei din Giurgiu – Romwine&Coffee din Uzunu, înființată în 2019, aparține unui personaj controversat, Cătălin Robertini Hideg – mason, doctorand la Academia SRI și candidat pentru Senat din partea partidului lui Dan Diaconescu și patronul firmei SANIMED, campioană la contractele încheiate cu spitalele de stat.

Tunul dat de bucătăreasa din Giurgiu constă într-un contract în valoare de 56 de milioane de lei (17 milioane de euro) pentru 1,7 milioane de măști de protecție vândute la suprapreț.

„Nu am putut participa la licitație cu firma mea pentru că nu am avut certificatul fiscal pe zero și în orice licitație publică dacă nu ai această situație ești eliminat din licitație. Atunci am folosit o companie din grupul nostru, mai mică. Este compania directoarei mele de achiziții, de la SANIMED, pentru că avea toate actele în regulă și eu am mers ca ferm susținător, nu este nimic ilegal în chestia asta”, a spus Hideg pentru B1TV.

„Dacă sunt mason, nu îmi este rușine să spun asta. Sunt de 20 de ani și nu îmi este rușine de majoritatea prietenilor pe care i-am făcut acolo. Masonii nu sunt toți oameni răi sau oameni care fac lucruri urâte”, a mai precizat patronul SANIMED la B1 TV

TRAFIC DE VIAȚĂ ȘI MOARTE!

INSTITUTUL DE BOLI INVENTATE!

Cine ne dă lecții în fiecare seară la televizor și ne bagă pe gât teste și vaccinuri! Cine este dr. Adrian Streinu-Cercel!

Te fac o gripă? O diaree? Sau o ciupercă? Nici nu le simți, sunt de la ei.
Există o metodă sistematică de fraudare a Asigurărilor de Sănătate.
Pe numele tău. Indiferent cine ești, scria https://www.riseproject.ro, preluat de Romanian Global News.

A pățit-o inclusiv fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, care s-a internat pentru o gripă, dar a plecat mai bolnav. Doar în acte, fără să știe.
Se întâmplă la un spital emblematic, Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, aflat de 19 ani sub patronajul unui doctor celebru:
Adrian Streinu-Cercel, omul care anunță gripa la televizor.
Practica diagnosticelor fictive – afecțiuni adăugate din burtă oamenilor care vin la spital cu diferite probleme și pentru care statul plătește, pacient cu pacient, note de plată umflate – are un efect devastator: sărăcește artificial sistemul, intoxică statisticile naționale de sănătate, umflă achiziții publice de medicamente, generează crize.
„Suntem o națiune bolnavă pentru că uneori inventăm diagnostice”, admite actualul ministru al Sănătății.

Ne-am uitat în buzunarul ascuns al halatului

Încape aici fundația privată a lui Streinu-Cercel, în care primii șapte producători mondiali de medicamente au pompat un milion de euro doar într-un an. Jumătate au fost retrași cash, în tranșe rotunde, uneori chiar la bancomatul din curtea spitalului.
RISE a mai obținut corespondența electronică internă a Hoffmann – La Roche, numărul 2 global în piața farma. Peste cinci mii de e-mailuri ale biroului regional din București dezgroapă în detaliu relația financiară cu șeful de la “Matei Balș” și 15 ani de practici ilegale.
Suntem în inima Capitalei, la câțiva pași de Obor, și vă invităm la un tur prin Sistem.
Mai multe aici:
https://www.riseproject.ro/articol/institutul-de-boli-inventate/

Un titan al sistemului medical:
Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului „Matei Balș”.
Vi-l introducem din perspectiva managerilor La Roche, așa cum îl percep ei tactic în industrie:
Mesaj trimis pe 6 februarie 2013, ora 20:06
Subiect: Solicitare aprobare deviz IAS 2013 – Kuala Lumpur, Malaezia, 30 iun – 03 iul 2013
Alina Mihai, cea care trimite e-mailul intern, era Product Manager la departamentul HIV/ SIDA & Tamiflu, în cadrul corporației La Roche, deci responsabilă de vânzarea medicamentelor pentru boli infecțioase, specialitatea șefului de la „Matei Balș”.
Femeia l-a flancat îndelung pe Streinu-Cercel, alimentându-l cu donații sau excursii. Treaba ei se derula practic pe holurile spitalelor, mereu în căutare de „vendors” (trad: vânzători), cum mai sunt numiți liderii medicali de opinie în argoul corporației. Îi convingea să prescrie și să promoveze produsul.
În 2013, după un deceniu deja pe statele de plată ale La Roche, compania îl trimitea pe Adrian Streinu-Cercel și la un eveniment științific, în Malaezia. E-mail-ul era adresat lui Dan Zamonea, directorul de atunci al biroului regional La Roche, care trebuia să aprobe un deviz de 36.000 de dolari.
……..
Schema l-a premiat și pe șeful de la „Matei Balș”.
Scurgerea de informații Hoffmann-La Roche îl dezvăluie pe Adrian Streinu-Cercel indexat financiar în mai multe tabele Excel, împreună cu sute de medici care au primit bani în privat de la holdingul elvețian.
De exemplu, în anii 2000 și 2001, Cercel lua 5.370 de dolari, cât o garsonieră de provincie la acea vreme. În 2003, când era consilier al ministrului Sănătății, mai primea 6.300 de dolari. Plățile din categoria asta erau aduse în cash din contul centralei La Roche din Elveția.
Pe vremea aceea nu trebuiau declarate legal.
Din februarie 2014 e obligatoriu, iar Cercel a consemnat la vedere în 2015 cadouri, ajutoare, onorarii și venituri independente în valoare de aproape un milion de lei. Adică 16.000 euro pe lună, în afară de ambele salarii oficiale (Universitate și Institut).
Dar grosul se ascunde într-o căpușă.
Buzunarul ascuns al halatului
Înseamnă fundația privată a lui Adrian Streinu-Cercel. Poartă, însă, numele spitalului pe care îl conduce: „Matei Balș”.
Hoffmann-La Roche pompa și acolo, cu titlul de donații, 71.300 de lei.
Iar suma asta e printre cele mai mici.
Șapte dintre primii zece producători farma ai lumii stau împreună pe lista de donatori ai fundației.
Peste 5,8 milioane de lei au intrat în contul ONG-ului în numai doi ani și jumătate, din ianuarie 2014 până în mai 2016, din care 5 milioane sunt bani primiți de la marii producători.
Jumătate din sumă, 2,1 milioane, a ajuns la sacoșă – retrași cash din bancă sau scoși repetitiv, în sume egale și rotunde, la bancomatul de lângă spital.
Fundația „Matei Balș” este o organizație privată, fondată și prezidată ani de zile de Adrian Streinu-Cercel, managerul spitalului de stat cu același nume. Acum, mai e doar membru.
Funcționează în incinta spitalului, la Pavilionul IV, lângă Urgențe, într-o cameră de 20 de metri pătrați. Apare și pe site-ul oficial al Institutului cu o ditamai reclama care te îndeamnă să-i donezi 2%:
„Și tu poți ajuta! Și tu poți face diferența în viața cuiva mai puțin norocos. Contribuția ta ne ajută să continuăm programele pe care le-am demarat deja.”
Nu sunt alte detalii, dar realitatea contrazice reclama. Și Institutul finanțează fundația.
Trei doctori și trei economiști, toți aflați sub comanda lui Streinu-Cercel la spital, îl încadrează oficial și în comitetul de conducere al fundației. Printre ei îi găsim pe dr. Mariana Mărdărescu, infecționist la secția de copii și coordonatoare a Programului Național de HIV, pe dr. Viorel Ispravnici (achiziții publice) și pe directorul medical al Institutului, dr. Sorin Petrea.
În general, personalul din spital aude despre entitate toamna, în preajma celui mai important eveniment specializat pe boli infecțioase: „Zilele Științifice ale Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș”.
Congresul are loc frecvent la hotelul RIN deținut de frații Negoiță, iar amfitrionul tradițional, Adrian Streinu-Cercel, deschide și închide mereu lucrările. Agenda evenimentului, de regulă, se împarte egal: întâlniri științifice și publicitare. Sute de medici din toată țara vin să-l asculte pe Patriarhul bolilor infecțioase. Uneori, chiar pe una dintre fiicele acestuia, doctoriță și ea, la fel de implicată în organizarea evenimentului.
În rest, dacă vrei să mergi la eveniment, plătești taxa de participare la fundație.
Până și Institutul de stat condus de Cercel a transferat 79.567 de lei în fundația aceluiași Cercel.
Persoană de încredere, doamna Raluca Cruceru, jurista Institutului, e contabilă și la fundația șefului. Ea operează inclusiv contul de online banking.
Adică sinecura familiei Cercel.
Înainte de Crăciunul lui 2014, pe 19 decembrie, fundația a executat o plată către Oana Săndulescu, fostă Streinu-Cercel. Tranzacția cu fiica directorului e justificată prin două contracte semnate în ziua precedentă. Suma încasată: 26.823 lei.
Altminteri, cele două fete ale lui Cercel iau amândouă câte un salariu stabil de la spitalul de stat administrat de tatăl lor.
Dr. Oana Săndulescu, fiica cea mică, e colegă cu tatăl ei pe Secția a 2-a de la „Matei Balș”, dar n-a tratat absolut niciun bolnav în 2017 – o dovedesc scriptele din Institut. S-a concentrat pe cariera academică și își rotunjește veniturile din bugetul Universității de Medicină și Farmacie București, unde predă pe un post de conferențiar.
A doua fiică, dr. Anca Streinu-Cercel, lucrează la Institut, dar e și consilier la Centrul Național de Evaluare și Examinare, care aprobă manualele școlare. Doctor cu experiență, fata cea mare a încasat peste 130 de mii de lei, pe persoană fizică, de la companiile farmaceutice. Doar în 2015.

RISE a analizat tranzacțiile fundației „Matei Balș”, patronată de Streinu-Cercel, pe o perioadă de doi ani și jumătate: ianuarie 2014 – mai 2016.

Mai multe aici:
https://www.riseproject.ro/articol/institutul-de-boli-inventate/

Citiți și: Cine ne anunță cum stăm cu coronavirusul: doctorul Streinu-Cercel, șeful institutului ce le inventa boli pacienților pentru a deconta mai mulți bani de la Casa de Asigurări

 

Prima conexiune

Are loc birocratic, când fiecare spital raportează criptat bolile identificate.

În România, sunt cinci sute în total, publice sau private, și fac asta lunar.

Primul beneficiar în flux, Școala de Sănătate Publică, cu sediul în zona Obor a Capitalei, procesează rece datele pacienților români – geografie, vârstă, sezon, intervenție etc – și alcătuiește poza de ansamblu cu banii decontați.

Sediul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

În medie, un operat pe inimă costă cam 4000 de lei pe zi, un bolnav de cancer până în 1000 de lei pe zi, o gravidă vreo 750 de lei – dar totul este analizat „în vrac”, apoi transformat în sinteze și simulări pentru Sănătate și Finanțe, ministerele care stabilesc efectiv politicile și bugetele.

400 de euroSold anual. Pe cap de cetățean.

Atât ți-ar reveni dacă ni s-ar împărți tuturor bugetul de stat alocat Sănătății.

Altfel, pâinea e la minister, care organizează banii pe căprării, iar cuțitul stă la Casă, care urmărește, om cu om, cum se cheltuiesc.

Circuitul banilor în sănătate

Căprăriile sunt ceea ce numim oficial Programe Naționale de Sănătate – strategiile de stat pentru bolile cu impact major asupra populaţiei, precum HIV, cancer, diabet, afecțiuni cardiologice, neurologice, urgențe de transplant etc.

Fiecare Program e păstorit de o câte o Comisie Națională, adică un for tehnic format din specialiști și prin care „Ministerul Sănătății coordonează din punct de vedere științific și metodologic domeniul de specialitate” – spune legea.

Aici s-au pus mereu la aceeași masă zmeii medicinei din România, cei mai titrați doctori pe specializările lor, profesori universitari, academicieni sau manageri de spitale. Ei au hotărât pachete medicale de bază, protocoalele terapeutice, medicamentele care circulă, prețurile lor, aparatura cumpărată, cine se poate trata în străinătate, iar lista continuă cu peste 20 de atribuții.

Deciziile se iau prin vot și sunt comunicate ministerului.

De exemplu, cei mai oncologi dintre oncologi compun Comisia Națională de Oncologie. Sunt șapte. Când nu cad de acord, șeful Comisiei stabilește singur ce și cum.

Există zeci de comisii care acoperă toate specializările, inclusiv ramuri auxiliare ca tehnologiile medicale, igiena sau bioetica.

Și peste toate, ani de zile, a guvernat un fel de comisie a comisiilor:

„Comisia Națională pentru Coordonarea Comisiilor de Specialitate ale Ministerului Sănătății”

Aceasta era compusă din 15 membri, numai somități. Printre ei, găsim miniștri controversați ca Mircea Beuran sau Daniela Bartoș,  pe rectorii Universităților de Medicină și Farmacie din București și Cluj, cele mai mari din țară, dar și chirurgi cu probleme penale și carnet de partid, precum Șerban Brădișteanu sau Irinel Popescu.

În grupul celor 15 care gândeau Strategia Națională de Sănătate, a figurat statornic și profesorul Adrian Streinu-Cercel – managerul de la Institutul „Matei Balș.”

Lucrurile au arătat astfel timp de un sfert de secol, până la reforma din 2016, când tehnocrații au limitat rolul executiv al comisiilor medicale, dar l-au conservat pe cel academic, desființând unele, modificând altele.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Recapitulare:

Tu plătești, guvernul strânge banul, ministrul și „dumnezeii” medicinei îl împart.

Și ca să nu trișeze nimeni, s-a inventat Mașina cu ambalajul său instituțional: Casa de Asigurări (CNAS).

Care, prin lege, „asigură organizarea și monitorizarea Programelor Naționale de Sănătate”, deci e contabilul cu braț de fier al statului care păzește fiecare leu din Sistem. La asta ajută clasificarea diagnosticelor și softul SIUI ce monitorizează în timp real piața de pacienți.

De la Casă, bugetul Sănătății circulă pe două artere vitale: spital și farmacie. La cine tratează și la cel care vinde tratamentul.

Dar inteligența artificială pălește când managerul de spital devine centrul unui conflict de interese: el stabilește, el împarte, el cheltuie.

Și iată cine câștigă

Corporațiile farma și doctorii care devin agenții lor nevăzuți.

Avem un studiu de caz.

RISE a obținut corespondența electronică internă a Hoffman – La Roche, numărul 2 în piața globală a producătorilor de medicamente. Peste cinci mii de e-mailuri ale biroului regional din București, operat de grupul elvețian, dezgroapă în detaliu 15 ani de practici ilegale.

Perfecționate în timp, metodele La Roche variază. De la cash în valiză, excursii exotice sau „lucrări științifice” servite – plățile se disimulează din ce în ce mai sofisticat prin contracte private, nedeclarate, sinecuri pentru familie sau fundații personale.

Holdingul elvețian țintește o felie cât mai mare din cei 400 de euro pe cap de pacient român, ceea ce a condus biroul de la București la un jihad de vânzări în care au înrolat o armată de medici.

În prima linie, ca întotdeauna, se duce bătălia pentru informații: date despre pacienți, structura alocărilor bugetare, achiziții viitoare, cum circulă produsul în piață, doctori aflați pe statele paralele de plată ale concurenților. Toate statisticile naționale reprezintă o mină de aur.

Cum arata dinamica din teren?

Mesaj trimis pe 11 octombrie 2011, ora 11:07

Subiect: news clawback

Cu o zi înainte, domnul Paul Radu, Market Acces Manager la Hoffman – La Roche, fusese pe teren, într-o vizită la șeful Casei de Asigurări, iar acum dădea un raport complet. Lumea se focusa în 2011 pe modificările legii clawback, o taxă specială impusă producătorilor de medicamente.

„Dragii mei, Ieri am avut o întîlnire la CNAS cu Dr. Dorin Ionescu, Director General, privind diferitele aspecte ale ultimelor măsuri preconizate de reformă în sistemul de sănătate. Legat de clawback, acestea sunt ideile care au apărut după ultima întîlnire de la Min. de Finanate (cea de săptămîna trecută, cu CNAS, MS și ARPIM): Din simularile MF, pentru trimestrul IV - 2011 sunt bugetate aprox. 1.316 mil lei (775 pt medicamente in ambulatoriu, 392 pentru. Programe Naționale - inclusiv medicamentele din spitale și 149 pentru medicamentele în spitale, cele la plata pentru DRG). Simulările Ministerului de Finanțe indică un consum plătit de aproximativ 1.500 mil. Lei (...)”

Lobbyist neobosit, Paul Radu frecventa instituții, negocia, discuta, era plătit să deschidă uși. Funcția lui corporativă se traduce prin Director pentru Accesul pe Piață, ceea ce presupune un slalom continuu între Ministerul Sănătății, cel de Finanțe, Casa de Asigurări și vreo prezentare unde se adună medici și farmaciști influenți.

Radu provine din interior.

A lucrat 12 ani în sistem, șef peste punctul nevralgic: centrul de analiză a datelor DRG de la Școala Națională de Sănătate Publică.

Apoi, a plecat direct în sectorul privat, fiind racolat de Hoffman – La Roche, unde satisfacția se simte pe card. Creșterea vânzărilor se reflectă în buzunarul angajaților sub formă de bonusuri, conform protocoalelor stabilite la centrala din Basel, Elveția. Comisionul poate atinge maximum 6 salarii.

Description of Bonus Payment by Victor Ilie on Scribd

https://www.scribd.com/embeds/381987404/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-P6Wmlv5yL6X798WPSspK&show_recommendations=true

Au dat la noi medicamente de peste 6,5 miliarde de lei între 2009 și 2016. Aproape un sfert din bugetul Sănătății pe un an.

Contactați de RISE, Hoffman-La Roche se delimitează azi de practicile relevate în scurgerea electronică de informații pe motiv că aceste „aspecte deosebit de serioase” s-au întâmplat în trecutul companiei, ea fiind condusă acum de o nouă echipă managerială, care nu răspunde de intervalul 1999-2015.

„Dacă credeți că aceste documente relevă fapte de natură penală”, ne-a spus Andrei Vlad, reprezentantul La Roche, „vă rugăm să informați autoritățile competente”.

Intervine agentul

Un titan al sistemului medical:

Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului „Matei Balș”.

Vi-l introducem din perspectiva managerilor La Roche, așa cum îl percep ei tactic în industrie:

Mesaj trimis pe 6 februarie 2013, ora 20:06

Subiect: Solicitare aprobare deviz IAS 2013 – Kuala Lumpur, Malaezia, 30 iun – 03 iul 2013

Alina Mihai, cea care trimite e-mailul intern, era Product Manager la departamentul HIV/ SIDA & Tamiflu, în cadrul corporației La Roche, deci responsabilă de vânzarea medicamentelor pentru boli infecțioase, specialitatea șefului de la „Matei Balș”.

Femeia l-a flancat îndelung pe Streinu-Cercel, alimentându-l cu donații sau excursii. Treaba ei se derula practic pe holurile spitalelor, mereu în căutare de „vendors” (trad: vânzători), cum mai sunt numiți liderii medicali de opinie în argoul corporației. Îi convingea să prescrie și să promoveze produsul.

În 2013, după un deceniu deja pe statele de plată ale La Roche, compania îl trimitea pe Adrian Streinu-Cercel și la un eveniment științific, în Malaezia. E-mail-ul era adresat lui Dan Zamonea, directorul de atunci al biroului regional La Roche, care trebuia să aprobe un deviz de 36.000 de dolari.

Relațiile bazate pe sponsorizări se dovediseră profitabile încă de la început.

Uite ce spunea un e-mail mai vechi, din 2004, trimis tot către Dan Zamonea, directorul Roche România.

Mesaj trimis pe 27 octombrie 2004, ora 13:25

Subiect: FW: SOP modificat

Pegasys e un medicament cu interferon, esențial pentru bolnavii cu orice fel de hepatită infecțioasă, care se adună cu miile în fiecare an la „Matei Balș”. De aceea, emblematicul Institut reprezintă pentru La Roche o piață strategică de desfacere a celui mai marketat produs al său.

Și în timp ce managerul Streinu-Cercel semna personal studii clinice care promovează medicamentul, participa și în forul care aprobă Pegasys pe lista subvențiilor de stat. Anual, La Roche lua aviz de la Comisia Națională de Boli Infecțioase, în care activa Streinu-Cercel. Și pe care acesta a și condus-o în 2009.

În companie, procedura SOP reglementează intern sumele repartizate unui doctor în funcție de câtă marfă La Roche se poate deconta, pe mâna lui, la CNAS. Astfel, un medic putea primi între 30 și 300 de dolari pentru fiecare pacient căruia i-a recomandat să se trateze cu Pegasys. Dacă făcea reclamă medicamentului la un congres în fața mai multor colegi, „agentul” era remunerat cu 200 – 300 de dolari.

Clasamentele corporației seamănă cu jocurile piramidale.

SOP Investitii 1 by Victor Ilie on Scribd

https://www.scribd.com/embeds/381987920/content?start_page=1&view_mode=scroll&access_key=key-9C7J1f6A0rUvYp9tlfGn&show_recommendations=true

Infecționistul care avea 5 pacienți bolnavi de ficat și tratați cu Pegasys era premiat cu o excursie la un eveniment științific undeva pe Valea Prahoveai sau la Sovata. La 10 pacienți, omul vedea Parisul, trimis la vreun congres prin Europa. Campionii cu peste 20 de pacienți pe tratament se calificau chiar la o plimbare prin America.

Schema l-a premiat și pe șeful de la „Matei Balș”.

Scurgerea de informații Hoffman-La Roche îl dezvăluie pe Adrian Streinu-Cercel indexat financiar în mai multe tabele Excel, împreună cu sute de medici care au primit bani în privat de la holdingul elvețian.

De exemplu, în anii 2000 și 2001, Cercel lua 5.370 de dolari, cât o garsonieră de provincie la acea vreme. În 2003, când era consilier al ministrului Sănătății, mai primea 6.300 de dolari. Plățile din categoria asta erau aduse în cash din contul centralei La Roche din Elveția.

Pe vremea aceea nu trebuiau declarate legal.

Din februarie 2014 e obligatoriu, iar Cercel a consemnat la vedere în 2015 cadouri, ajutoare, onorarii și venituri independente în valoare de aproape un milion de lei. Adică 16.000 euro pe lună, în afară de ambele salarii oficiale (Universitate și Institut).

Dar grosul se ascunde într-o căpușă.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Buzunarul ascuns al halatului

Înseamnă fundația privată a lui Adrian Streinu-Cercel. Poartă, însă, numele spitalului pe care îl conduce: „Matei Balș”.

Hoffman-La Roche pompa și acolo, cu titlul de donații, 71.300 de lei.

Iar suma asta e printre cele mai mici.

Șapte dintre primii zece producători farma ai lumii stau împreună pe lista de donatori ai fundației.

Peste 5,8 milioane de lei au intrat în contul ONG-ului în numai doi ani și jumătate, din ianuarie 2014 până în mai 2016, din care 5 milioane sunt bani primiți de la marii producători.

Jumătate din sumă, 2,1 milioane, a ajuns la sacoșă – retrași cash din bancă sau scoși repetitiv, în sume egale și rotunde, la bancomatul de lângă spital.

Fundația „Matei Balș” este o organizație privată, fondată și prezidată ani de zile de Adrian Streinu-Cercel, managerul spitalului de stat cu același nume. Acum, mai e doar membru.

Funcționează în incinta spitalului, la Pavilionul IV, lângă Urgențe, într-o cameră de 20 de metri pătrați. Apare și pe site-ul oficial al Institutului cu o ditamai reclama care te îndeamnă să-i donezi 2%:

„Și tu poți ajuta! Și tu poți face diferența în viața cuiva mai puțin norocos. Contribuția ta ne ajută să continuăm programele pe care le-am demarat deja.”

Nu sunt alte detalii, dar realitatea contrazice reclama. Și Institutul finanțează fundația.

Trei doctori și trei economiști, toți aflați sub comanda lui Streinu-Cercel la spital, îl încadrează oficial și în comitetul de conducere al fundației. Printre ei îi găsim pe dr. Mariana Mărdărescu, infecționist la secția de copii și coordonatoare a Programului Național de HIV, pe dr. Viorel Ispravnici (achiziții publice) și pe directorul medical al Institutului, dr. Sorin Petrea.

În general, personalul din spital aude despre entitate toamna, în preajma celui mai important eveniment specializat pe boli infecțioase: „Zilele Științifice ale Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș”.

Congresul are loc frecvent la hotelul RIN deținut de frații Negoiță, iar amfitrionul tradițional, Adrian Streinu-Cercel, deschide și închide mereu lucrările. Agenda evenimentului, de regulă, se împarte egal: întâlniri științifice și publicitare. Sute de medici din toată țara vin să-l asculte pe Patriarhul bolilor infecțioase. Uneori, chiar pe una dintre fiicele acestuia, doctoriță și ea, la fel de implicată în organizarea evenimentului.

În rest, dacă vrei să mergi la eveniment, plătești taxa de participare la fundație.

Până și Institutul de stat condus de Cercel a transferat 79.567 de lei în fundația aceluiași Cercel.

Persoană de încredere, doamna Raluca Cruceru, jurista Institutului, e contabilă și la fundația șefului. Ea operează inclusiv contul de online banking.

Adică sinecura familiei Cercel.

Înainte de Crăciunul lui 2014, pe 19 decembrie, fundația a executat o plată către Oana Săndulescu, fostă Streinu-Cercel. Tranzacția cu fiica directorului e justificată prin două contracte semnate în ziua precedentă. Suma încasată: 26.823 lei.

Altminteri, cele două fete ale lui Cercel iau amândouă câte un salariu stabil de la spitalul de stat administrat de tatăl lor.

Dr. Oana Săndulescu, fiica cea mică, e colegă cu tatăl ei pe Secția a 2-a de la „Matei Balș”, dar n-a tratat absolut niciun bolnav în 2017 – o dovedesc scriptele din Institut. S-a concentrat pe cariera academică și își rotunjește veniturile din bugetul Universității de Medicină și Farmacie București, unde predă pe un post de conferențiar.

A doua fiică, dr. Anca Streinu-Cercel, lucrează la Institut, dar e și consilier la Centrul Național de Evaluare și Examinare, care aprobă manualele școlare. Doctor cu experiență, fata cea mare a încasat peste 130 de mii de lei, pe persoană fizică, de la companiile farmaceutice. Doar în 2015.

Sponsorii farma

Aceasta e lista lor în ordinea descrescătoare a sumelor.

RISE a analizat tranzacțiile fundației „Matei Balș”, patronată de Streinu-Cercel, pe o perioadă de doi ani și jumătate: ianuarie 2014 – mai 2016.

Johnson&Johnson, Statele Unite  – 2.088.693 lei

5 transferuri în fundație

Banii au venit direct din Belgia, transferul fiind dispus de J.C. General Services, parte a grupului american, lider mondial în industria farma.

În total, cinci tranzacții în euro și lei. Inițial, 360.000 de euro, dintr-un foc. Ulterior, încă patru transferuri către fundația lui Streinu-Cercel, însumând 529.693 lei.

Pentru că firma e preocupată de bazele de date, între altele, spun reprezentanții săi. Iar sponsorizarea ar fi urmărit „înființarea unui program de screening (trad: testare) pentru hepatita C, al unui registru al pacienților infectați cu virusul hepatitic C, și, în ansamblu, realizarea de demersuri pentru vindecarea acestei boli infecțioase până în anul 2020.”

PrezistaIntelence și Edurant sunt trei dintre cele mai populare medicamente împotriva HIV, produse de Johnson&Johnson și prescrise sistematic la Institutul „Matei Balș”.

Prezista a fost lansat în România într-o vineri din septembrie 2008. Campania de marketing s-a împletit eficient cu reclama pe care Streinu-Cercel o făcea medicamentului în presă.

Merk Sharp Dohme, Statele Unite – 680.443 lei

5 transferuri în fundație

Cunoscută ca Merk peste ocean sau MSD în Europa, compania e prezentă la noi încă din anii ‘90. Printre altele, ei vând Isentress, unul dintre cele mai scumpe medicamente din gama antiretroviralelor, pilule esențiale pentru tratamentul celor infectați cu HIV. Prin „Matei Balș”, americanii mai dau Gardasil și Cancidas pentru boli infecțioase.

Cercel semnează două studii clinice pe Isentress și alte două pe Cancidas, iar în martie anul ăsta, la Institut, a lansat cu tam-tam Gardasil 9, marketat drept „singurul vaccin anti-HPV ce protejează împotriva a patru tipuri de cancer”.

La evenimentul publicitar organizat la spital, gazda Streinu-Cercel a salutat noul produs în contextul unor statistici dramatice despre virusul HPV, care cauzează cancerul de col uterin.

Vezi AICI răspunsul integral al MSD pentru RISE.

Bristol Myer-Squibb, Statele Unite – 562.403 lei

12 transferuri în fundație

Înființat în secolul XIX, holdingul produce azi inclusiv Reyataz, medicament pentru HIV, respectiv hepatită B, prescris masiv la „Matei Balș”, dar nu fără să fi fost documentat în prealabil de șef.

Substanțele active din Reyataz fac obiectul mai multor studii clinice semnate Streinu-Cercel.

Pe lângă fundație, profesorul a încasat pe persoană fizică alți 4.448 lei de la BMS, pentru reclamă la pastilele Reyataz, cu prilejul unei conferințe organizate în ianuarie 2015 la București. Prezentarea lui Cercel s-a numit Standalone -Reyataz” 

Era doar o primă plată, fiindcă până la sfârșitul anului, BMS i-a mai dat 33.043 de lei pentru alte conferințe în țară, consultanță și dezbateri.

GlaxoSmithKline, Marea Britanie – 545.121 lei

5 transferuri în fundație

Celebră pentru Nicorette (guma anti-fumat) sau Sensodyne (pasta de dinți), britanicii au în portofoliu și o gamă largă de medicamente pentru boli infecțioase. Ca antibioticul Augmentin.

În 1986, descopereau primul tratament pentru HIV, iar azi produc KivexaCombivir și Ziagen – toate prescrise seropozitivilor din evidența Institutului „Matei Balș”.

Cel puțin trei studii clinice pentru Kivexa se regăsesc în CV-ul de cercetător al lui Adrian Streinu-Cercel, iar în 2006 s-a implicat personal în lansarea produsului, considerându-l „o binevenită nouă opțiune terapeutică.

Cercel și GSK mai sunt parteneri într-o controversă majoră privind un medicament pentru gripă.

Evenimentele s-au petrecut în toamna lui 2009, când Streinu-Cercel aprindea la toate televiziunile isteria gripei porcine, iar Ministerul achiziționa în sistem de panică 400.000 de cutii de Relenza. N-a fost nevoie de atât. La scurt timp, profesorul a fost adus în guvern, pe post de Secretar de Stat responsabil pe sănătate publică.

Vezi AICI răspunsul integral al GSK pentru RISE.