Politica

Guvernul ORBAN, cea mai mare ABSORTIE a FONDURILOR Europene/Cum a FOLOSIT PNL banii Europeni !

Autor-Mihai Palangeanu

Guvernul liberal, cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene de la momentul integrării în UE. Cum a folosit PNL banii europeni

România are în față, în anii ce vin, șansa istorică a unei dezvoltări rapide. 80 de miliarde euro, bani europeni, sunt la dispoziția României pentru investiții și modernizare. O fereastră scurtă de oportunitate, de numai câțiva ani, ce poate fi exploatată la maximum doar de un guvern PNL, cu experiența dovedită a succeselor ce au transformat deja orașe și județe românești cu fonduri europene.

Dar accesarea într-un termen scurt și până la ultimul cent a sumei destinate României, presupune trei lucruri: stabilitate politică și eliminarea blocajelor PSD, o administrație liberală cu majoritate solidă în Parlament și parteneriat al Guvernului cu Președintele Iohannis, care a negociat la Bruxelles cele 80 miliarde euro pentru dezvoltarea și modernizarea României.

Spitalele regionale, deblocate de PNL după ani de bâlbe pesediste. În doar șase luni de la instalare, Guvernul PNL a semnat contractele de finanțare pentru cele trei spitale regionale – Iași (investiție 500 mil. euro), Cluj (investiție de 540 mil. euro.) și Craiova (603 mil. euro), spitalele promise de PSD cu bani europeni încă din 2015.

Guvernul, prin ministerul Fondurilor Europene, s-a angajat în construcția spitalului județean Sibiu – o investiție anume proiectată de administrația județeană liberală pentru se putea califica la finanțare europeană. Pe fondul crizei sanitare, 1,2 miliarde euro, fonduri europene nerambursabile, au finanțat deja în acest an dotarea spitalelor din România.

Autostrada Sibiu-Pitești, cu șantier și finanțare europeană. În martie 2020, Guvernul Orban a deschis șantierul autostrăzii Sibiu – Pitești (25% din lucrările la primul troson sunt deja executate). În septembrie,Guvernul PNL a obținut de la Comisia Europeană 875,5 milioane euro fonduri nerambursabile, o primă alocare pentru finanțarea din Fondul de Coeziune a 53 din cei 122 de kilometri ai autostrăzii ce va traversa Carpații.

Un miliard de euro pentru racordarea gospodăriilor la gaze. Guvernarea PNL a deschis în vară și calea către finanțare europeană a racordării populației la rețeaua de gaze naturale – facilitate de care polonezii și ungurii beneficiau încă din 2014. Programul „Reclădim România” a alocat un miliard euro fonduri europene pentru extinderea rețelei și racordarea gospodăriilor românilor la gaze naturale.

Urgențe și măsuri pe termen lung. În primul an de guvernare, administrația liberală a luat atât măsuri de urgență, pentru a putea salva de la dezangajare sume importante și a reuși, în ciuda marilor întârzieri, cheltuirea a cât mai multor fonduri alocate pe exercițiul 2014 – 2020, cât și măsuri pe termen lung, menite să întărească decisiv rata de absobție și capacitatea și viteza de implementare.

Transformarea celor opt Agenții de Dezvoltare Regională în autorități de management ori trecerea în atribuțiile autoritățior locale a unor importante proiecte de infrastructură ce pot fi finanțate cu bani europeni, precum centurile ocolitoare, sunt decizii de descentralizare luate de guvernarea liberală. Se vor dovedi cruciale în anii care vin.

PSD, coșmarul fondurilor europene. Cu doar un an în urmă, România ajunsese într-o fundătură. Cele trei guverne PSD care s-au succedat între ianuarie 2017 și octombrie 2019 erau pe punctul de a compromite finanțarea europeană a unor mari obiective de infrastructură precum autostrada Sibiu – Pitești, autostrada Iași – Târgu Mureș ori spitalele regionale.

Deși avea banii europeni la îndemână, PSD căuta aiurea și febril finanțări; se lansa în aventuri de parteneriat public-privat, deși acesta nu fusese testat în prealabil în proiecte de mai mică anvergură; reintroducea oneroasa supraacciză la carburanți, chipurile pentru autostrăzi, dar folosea cele peste 1,2 miliarde de euro colectate prin această suprataxă la cârpirea bugetului torpilat cu măsuri populist-iresponsabile; avea un comisar european care provenea chiar din rândurile sale într-o poziție cheie la Bruxelles -politica regională, dar transforma relația București – Bruxelles într-o lamentabilă ceartă de partid cu Corina Crețu, oamenii lui Dragnea fiind revoltați că li se atrăsese atenția asupra întârzierii trimiterii marilor proiecte la Comisie.

Lucrurile s-au schimbat în bine pe ultima sută de metri, abia la sfârșitul anului trecut. Guvernul liberal, instalat în noiembrie, a salvat de la dezangajare 600 milioane euro, fonduri europene pe care România risca să le piardă, în 2019, pe mâna PSD.

Guvernul PNL, cea mai mare rată de absorţie a fondurilor europene de la momentul integrării în UE. „În primele nouă luni din 2020 am reuşit să atragem 2,2 miliarde de euro şi avem proiecte semnate pentru încă 3,2 miliarde de euro. Ca o comparaţie între ce a fost şi ce există în momentul de faţă în România, în guvernarea PSD, anul trecut, 1 miliard de euro atraşi. Avem cea mai mare rată de absorţie a fondurilor europene de la momentul integrării în Uniunea Europeană.” – Raluca Turcan, vicepremierul României

Patru ani de stabilitate. Patru ani de dezvoltare. Criza sanitară a dat peste cap economiile europene. Uniunea Europeană s-a repliat și a contraatacat: a întărit bugetul multianual 2021-2027 și, în plus, până în 2024, a introdus, temporar, o măsură de urgență: 750 miliarde euro pentru redresarea economiilor europene. României îi vor reveni 80 miliarde euro – fonduri nerambursabile și acces la împrumuturi în condiții foarte avantajoase. Așa a ajuns România într-o conjunctură fără precedent în istorie, favorabilă investițiilor în dezvoltare.

Anticipând aceast context, Guvernul Orban a lansat în vară cel mai mare plan de investiții de după 1989, „Reclădim România”. A fost o schimbare radicală de paradigmă privind dezvoltarea economică, de la consum la investiții, a fost continuarea firească a ceea ce demonstraseră, în ultimul deceniu, administrațiile locale PNL: superioritatea modelului liberal bazat pe investiții și folosirea instrumentului fondurilor europene asupra modelului pesedist bazat pe consum nesăbuit.

O simplă analiză a sumelor uriașe ce pot fi acccesate (doar pentru structura de transport – autostrăzi, drumuri expres, metrou și căi ferate – sunt 18 miliarde de euro), a termenelor foarte strânse de depunere a proiectelor, semnare a contractelor și implementare și a reformelor structurale care trebuie să acompanieze fiecare nouă investiție (sunt impuse cerințe pentru digitalizare și tranziție către o economie „verde”) dă măsura provocării anilor ce vin în privința finanțării europene.

România nu își poate permite să piardă acest tren și să rămână pe peronul subdezvoltării alături de PSD. Din 2021, când epidemia va fi stăpânită, statele UE se vor dezvolta rapid prin Planul UE de redresare și reziliență. Cu PSD, s-ar mări decalajul dintre România și celelalte state și va fi imposibil de recuperat în viitor.

Pentru a putea folosi eficient suma de 80 de miliarde de euro, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, spune că trebuie crescută de două sau chiar de trei ori capacitatea de absorbție și implementare. Ministrul Fondurilor Europene a gândit, alături de Ilie Bolojan, strategia care a transformat Oradea cu fonduri europene, iar ca ministru în Guvernul Orban a reușit deblocarea marilor proiecte de infrastructură finanțate cu fonduri comunitare.

În 6 decembrie, coșmarul incompetenței și blocajelor PSD va fi lăsat în urmă, căci România are perspectiva a patru ani de stabilitate și dezvoltare prin modelul liberal al investițiilor cu fonduri europene, singurul cu succes dovedit. Trendul actual al investițiilor în dezvoltarea țării trebuie accelerat prin reformarea instituțiilor birocratizate care încetinesc ritmul de absorbție și prin sprijinirea Guvernului și Președintelui cu o majoritate solidă în Parlament