Politica

Cititi ASTA/SURPRIZE, Surprize/ Din 2017 vom trai ca in Occident/ Kodrin Stefanescu a zis pe RTV ca PSD va guverna cu viteza LUMINII(….)

Suma uriașă pe care trebuie să o plătească România către UE și Banca Mondială în 2017

Conform datelor transmise de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), țara noastră are obligații financiare consistente către instituțiile internaționale. Astfel, România trebuie să plătească peste 1,26 miliarde de euro, în 2017, către Uniunea Europeană și Banca Mondială, din împrumutul stand-by contractat în 2009.

Din această sumă, 1,15 miliarde de euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi și comisioane. Peste 1,25 miliarde de euro urmează a fi rambursate UE și doar 9 milioane de euro către Banca Mondială, scrie Agerpres.

În acest an, România a plătit 113 milioane de euro către UE și Banca Mondială. Astfel, cea mai mare parte a sumei a fost rambursată către Uniunea Europeană, respectiv 104 milioane de euro. Către Banca Mondială au mers 9,1 milioane de euro. Întreaga sumă de 113 milioane euro reprezintă plăți de dobânzi și comisioane.

În 2015, România a plătit peste 1,83 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială. De asemenea, 2015 a fost și anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI. Astfel, ultima tranșă a fost în februarie și s-a ridicat la 165 milioane euro. Către această instituție România a rambursat, în total, peste 2,49 miliarde de euro.

 

Anul trecut, România a rambursat Uniunii Europene peste 1,651 miliarde de euro, din care 1,5 miliarde sunt rate de capital și restul dobânzi și comisioane. Către Banca Mondială au fost plătite 9,5 milioane de euro (dobânzi și comisioane).

În perioada 2009 — 2015 suma totală rambursată către cele trei instituții s-a ridicat la 4,837 miliarde de euro, din care peste 2,396 miliarde de euro către FMI, 2,273 miliarde către UE și 67 milioane de euro către Banca Mondială.

România mai are de plătit, până în 2023, peste 4,77 miliarde de euro către Banca Mondială și UE. Cea mai mare sumă va merge către UE, respectiv 3,71 miliarde de euro.

Graficul MFP arată că 2015 a fost vârful de plată pentru împrumut, adică 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăți mari în 2017, 2018 și 2019. În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 — 1,4 miliarde și în 2019 — 1 miliard de euro.

Potrivit datelor Băncii Naționale a României, la 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde de euro sau 17,1 miliarde de dolari SUA) și eliberarea primei tranșe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde de euro sau 6,6 miliarde de dolari SUA).

„Din acest aranjament s-au tras 7 din cele 8 tranșe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST 1 (aproximativ 11,9 miliarde de euro). În ceea ce privește cea de-a 8-a tranșă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităților române, ca fiind de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă”, arată BNR.

România este membră a Fondului Monetar Internațional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1030,2 milioane DST (0,43% din cota totală).

 

„România deține 11.039 voturi, echivalentul a 0,44% din total. Potrivit prevederilor OUG 123/27 decembrie 2011 și a Rezoluției Consiliului Guvernatorilor FMI nr. 66-2/15 decembrie 2010 cota de participare a României la FMI va fi de 1.811,4 milioane DST. Această nouă cotă va intra în vigoare după îndeplinirea condițiilor prevăzute în paragraful 5 din Rezoluția nr. 66-2. În cadrul FMI, România face parte din grupa de țări care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herțegovina, Cipru, Croația, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 și Belgia și Luxemburg. Poziția de guvernator al României la FMI este deținută de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Publice coordonator al activității privind elaborarea legislației, politicilor și reglementărilor contabile și fiscale”, informează BNR.

Lista posibililor miniștri:

Ministerul Dezvoltarii – Sevil Shaiddeh sau Lia Olguta Vasilescu
Ministerul Muncii – Lia Olguta Vasilescu
Ministerul Sanatatii – Florian Popa / Sorina Pintea
Ministerul Finantelor- Marius Nica / Cristian Socol
Ministerul Economiei – Mihai Tudose
Ministerul de Interne – Gabriel Vlase
Ministerul Apararii – Georgian Pop
Ministerul Justitiei – Florin Iordache
Ministerul Educatiei – Mihnea Costoiu
Ministerul Transporturilor – Mihai Fifor
Ministerul Tineretului si Sportului – Gabriel Petrea
Ministerul Culturii – Ionut Vulpescu
Ministerul Afacerilor Externe – Ana Birchall
Ministerul Apelor si Padurilor – Doina Pana
Ministerul pentru IMM-uri – Florin Jianu
Ministerul Mediului – Daniel Constantin (ALDE)
Ministru pentru Relaţia cu Parlamentul – Steluta Cataniciu

Prezentarea “Programul de guvernare al PSD – Măsuri pentru mediul de afaceri” poate fi vizualizată accesând link-ul următor: http://bit.ly/2f0dIOS

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a prezentat miercuri, 16 noiembrie 2016, la Palatul Parlamentului, măsurile propuse de PSD pentru mediul de afaceri. Astfel, în cadrul evenimentului, Liviu Dragnea a prezentat Programul privind relația PSD cu mediul de afaceri, IMM-uri și Turism, Programul PSD în domeniul investițiilor şi Programul PSD în domeniul fiscalității.

TVA general ar urma să scadă, de la 1 ianuarie 2018, de la 20% la 18%, iar impozitul pe dividende de la 5 % la 0%, se arată în capitolul “Măsuri Fiscale” din programul de guvernare al PSD. Totodată, majorarea plafonului pentru opțiunea de înregistrare la plata TVA, în cazul IMM și PFA, va fi în două etape: de la 220.000 lei la 300.000 lei prin actualizarea cursului de schimb euro-leu, respectiv de la 300.000 lei la 1.000.000 lei — solicitare către CE. Impactul asupra bugetului de stat este estimat la 3,8 miliarde de lei.

Impozitul pe venit ar urma să devină 10% de la 1 ianuarie 2018, pentru venituri mai mari de 24.000 lei anual, iar pentru cele mai mici de 24.000 de lei anual să devină 0% de la 16%. De asemenea, se intenționează eliminarea contribuțiilor pentru șomaj, concedii, creanțe salariale și risc de accidente. Impozitul pe C.A. pentru microîntreprinderi urmează să fie, de la 1 martie 2017, de 1% pentru microîntreprinderile cu 1-9 angajați, iar plafonul C.A. să crească de la 100.000 de euro la 500.000 de euro.

Impozitul pe profit pentru centrele de cercetare-dezvolare va scădea de la 16 % la zero, cu o scutire pe 10 ani, de la 1 martie 2017. Tot de la acea dată TVA la locuințe ar urma să fie eliminat, la fel și pentru materiile prime și serviciile din agricultură. Pentru publicitate, TVA ar urma să scadă de la 20 % la 9 %, de la 1 martie 2017, se arată in document

PSD mai vrea eliminarea și impozitului pentru transferul proprietăților cu o valoare mai mică sau egală cu 200.000 de lei și scăderea acestuia la 3 % pentru cele cu o valoare mai mare de 200.000 lei, fiind estimat un impact asupra bugetului de stat de 0,2 miliarde de lei.

Și impozitul pe terenul agricol ar urma să fie de 0 %, de la 46 de lei pe hectar, de la 1 ianuarie 2018, la fel și impozitul pe autoturisme cu o capacitate mai mică sau egală cu 1.600 de centimetri cubi, motociclete, microbuze, autobuze, tractoare, remorci, autovehicule de transport marfă, etc.

PSD dorește înființarea gratuită de SRL-uri, cu un leu capital social, înființarea acestora să dureze o zi, iar contul bancar să fie gratuit. Programul cuprinde o schemă de ajutor pentru start-up-uri care prevede alocarea sumei de 200.000 de lei pe proiect pentru un antreprenor, o finanțare pentru 10.000 de start-up-uri anual, și o procedură simplificată pentru depunerea și aprobarea proiectelor — online, o zi.

Documentul reafirmă eliminarea a 102 taxe nefiscale de la 1 martie 2017, printre acestea fiind timbrul de mediu pentru înmatricularea auto, toate taxele de la Registrul Comerțului și taxele Radio-TV.

Agerpres

 

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE), beneficiază de ajutor susținut în procesul de dezvoltare prin intermediul fondurilor europene. De la crearea unei infrastructuri de transport viabile și până la calificarea forței de muncă la standarde comparabile cu ale altor state membre, toate acestea pot fi realizate prin intermediul fondurilor europene. Astfel, fondurile europene constituie șansa României de a recupera decalajele de dezvoltare socio-economică și de a deveni competitivă la nivel european. În acest sens, în cele ce urmează ne vom concentra pe situația fondurilor structurale și de coeziune.

Deși pe parcursul anului 2016 s-au înregistrat îmbunătățiri ale ratei absorbției pentru exercițiul financiar 2007-2013, problemele ivite în demararea apelurilor de proiecte, contractarea acestora în cadrul perioadei 2014-2020 și persistența unor obstacole structurale ale administrației românești atât la nivel local, cât și central nu fac decât ca perspectiva micșorării declalajelor să fie în continuare destul de îndepărtată.

Deși și-a ratat ținta de 80% absorbție curentă (declarații de cheltuieli transmise la Comisia Europeană) pentru anul 2015 (data limită pentru atragerea fondurilor 2007-2013) ajungând până la doar 69%, România a înregistrat în cursul anului 2016 progrese importante în ceea ce privește absorbția generală a fondurilor structurale și de coeziune, reușind să atragă 3,66 mld. Euro, cu 1 mld. Euro în plus față de anul 2015. Acest efort pe ultima sută de metri a rezultat în creșterea absorbției curente la 89% în noiembrie 2016 și scăderea diferenței față de media europeană (Figura 1). Conform datelor disponibile, în economia României au intrat aproximativ 16,6 mld. Euro fonduri structurale și de coeziune din 2007 și până în noiembrie 2016.[1]

Figura 1: Rata absorbției 2007-2013 în noiembrie 2016 (%)

rata-absorbtie-2016

Sursa: EU Cohesion Data, disponibilă la https://cohesiondata.ec.europa.eu/dataset/2007-2013-Funds-Absoption-Rate/kk86-ceun/data

Cu toate acestea, în ceea ce privește absorbția și folosirea fondurilor pentru perioada de programare bugetară europeană 2014-2020, situația la doi ani de la debut nu este încurajatoare.[2] De o rată de absorbție nu se poate vorbi pentru că banii care au intrat în țară până la sfârșitul lui 2015 se referă doar la avansuri menite să pregătească activitatea autorităților de management. Conform datelor disponibile, între 2014 și octombrie 2015 doar 714 mil. Euro fonduri structurale și de coeziune au ajuns în România.[3] În noiembrie 2016, rata de contractare generală pe 7 programe operaționale este doar 3,46% dintr-o alocare totală de 27 mld. Euro.[4]

1. Importanța pentru cetățean

Pentru perioada de programare 2014-2020, Comisia Europeană a introdus o serie de noutăți, cea mai importantă fiind aceea că accentul va fi pus pe rezultate clare și măsurabile „pe teren”. Mai precis, nu se dorește o absorbție doar de dragul absorbției, ci atragerea acestor fonduri de dezvoltare cu scopul de a crea plus valoare exact acolo unde este cu adevărat nevoie.[5]

Mai mult

2. Fondurile europene, sprijin pentru dezvoltare

Conform Perspectivei Financiare 2014-2020, României i-a revenit din partea UE aproximativ 22.4 mld. Euro fonduri structurale și de coeziune, o creștere de 20% față de perioada 2007-2013. Uitându-ne la restul fondurilor europene puse la dispoziția României, inclusiv fondurile gestionate direct de către Comisie, ajungem la un buget total de 33 mld. Euro până în 2020[19]. Acest buget este echivalentul a 2,6% din PIB pe an și a 53% din investițiile publice naționale[20].

Mai mult

3. Absorbţia fondurilor, între prioritate și responsabilitate

Guvernul României trebuie să rezolve două probleme majore vizavi de chestiunea fondurilor europene 2014-2020:

  1. Slaba planificare strategică pe termen mediu și lung mai ales în ceea ce privește infrastructura. Consecința a fost un număr mic de proiecte bine conturate pentru noua perioadă de programare. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care s-a hotărât fazarea (continuarea implementării unor proiecte din perioada 2007-2013 între 2014-2020) unor proiecte majore în mediu (41 proiecte), transport (31) și energie (3)[23].
  2. Finalizarea acreditării[24] autorităților de management și îndeplinirea condiționalităților ex ante până la sfârșitul anului 2016 sau nu se vor putea transmite cereri de rambursare către Comisie. Condiționalitățile ex ante se referă la sectoarele transport, mediu, managementul riscurilor și schimbări climatice, energie, dar și la probleme orizontale precum protejarea persoanelor cu dizabilități, achizițiile publice, ajutoarele de stat, aplicarea legislației europene în domeniul mediului și îmbunătățirea sistemelor statistice și indicatorilor de rezultat[25]. Bilanțul Ministerului Fondurilor Europene arăta că, în 2016, 10 condiționalități au fost îndeplinite, 11 sunt pe drumul cel bun, dar 5 încă sunt într-o situație delicată în sectoarele managementului deșeurilor, transportului și achizițiilor publice[26].

4. Gradul scăzut de absorbţie, o problema sistemică?

Principalele probleme identificate în absorbţia fondurilor europene în perioada 2007-2013 sunt următoarele[27]:

  • Durate lungi între momentul depunerii cererilor de finanţare şi primirea răspunsurilor, media în ceea ce privește unul dintre cele mai importante programe, POSDRU, fiind de 10 luni[28];
  • Lipsa de uniformitate şi coerenţă în procesul de evaluare (grilele neclare) și, din nou în cazul POSDRU, în validarea cheltuielilor[29];
  • Durate lungi între momentul aprobării cererilor de finanţate şi cel al contractării efective;
  • Întârzieri foarte mari (chiar mai mult de 12 luni) în rambursarea banilor cheltuiţi, rezultând în amânarea activităţilor planificate şi blocarea cererilor de rambursare ulterioare;
  • Imposibilitatea recuperării TVA de către unele categorii de beneficiari, ceea ce a dus la cheltuieli suplimentare ale contractanţilor;
  • Comunicarea ineficientă a Autorităţilor de Management (AM) şi a Organismelor Intermediare (OI) cu solicitanţii şi beneficiarii de fonduri;
  • Schimbarea clauzelor contractelor prin modificări succesive impuse de către AM;
  • Finanțarea proiectelor nu a fost continuă, întrucât bugetul statului nu le-a susținut și, prin urmare, nu a existat o fluență a activităților[30];
  • Verificarea iniţială ineficientă de către AM a procedurilor de achiziții publice şi supravegherea deficitară a activităţii OI[31], ceea ce a condus la (pre)suspendarea repetată a unor programe operaţionale, fapt ce a rezultat în blocarea fluxului de capital și a implementării proiectelor.
Mai mult

5 Referințe

[1]Sumă aproximată din „Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2016 si proiecția acestia pe anii 2017-2019”, disponibil lahttp://www.cdep.ro/pdfs/buget/2016/Raport/Raport%20buget%202016%20%208%20decembrie%202015%20ora%2019%20-%20semnat%20complet.pdf și EU Cohesion Data 2007-2013, disponibil lahttps://cohesiondata.ec.europa.eu/dataset/2007-2013-Funds-Absoption-Rate/kk86-ceun/data

[2]http://cursdeguvernare.ro/fonduri-europene-premierul-ciolos-acuza-guvernul-ponta-ca-nu-a-facut-nimic-pentru-a-pregati-programul-2014-2020.html

[3]http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2016/Raport/Raport%20buget%202016%20%208%20decembrie%202015%20ora%2019%20-%20semnat%20complet.pdf

[4]http://www.fonduri-ue.ro/images/files/comunicate/2016/17.11/Progrese_implementare_fonduri_europene_2016.pdf

[5]http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic_2014_ro.pdf

[6]http://cursdeguvernare.ro/o-sinteza-cea-mai-mare-crestere-economica-din-ue-sursele-si-mai-ales-riscurile-ei.html

[7]http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2016/cr2016_romania_ro.pdf

[8]http://www.zf.ro/opinii/compactul-fiscal-european-implicatii-asupra-romaniei-9229259

[9]http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403

[10]http://cursdeguvernare.ro/fara-virgule-de-ce-nu-vor-fi-bani-pentru-investitii-nici-in-2017.html

[11]http://www.fonduri-ue.ro/images/files/documente-relevante/03.02/Impact.FSC.Prognoza.pdf

[12]http://lege5.ro/Gratuit/ha3tmmjqga/hotararea-nr-963-2015-privind-alocarea-temporara-pentru-luna-decembrie-a-anului-2015-a-unor-sume-din-venituri-rezultate-din-privatizare-ordonatorilor-principali-de-credite-cu-rol-de-autoritate-de-mana; http://lege5.ro/Gratuit/gezdamzsgqya/hotararea-nr-396-2016-privind-alocarea-temporara-pentru-luna-iunie-a-anului-2016-a-unor-sume-din-venituri-rezultate-din-privatizare-ministerului-fondurilor-europene-in-calitate-de-ordonator-principal-

[13]http://www.zf.ro/fonduri-ue/al-doilea-rosu-de-la-bruxelles-suspendarea-rambursarilor-pentru-patru-programe-de-fonduri-ue-9810052

[14]http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2016/cr2016_romania_ro.pdf

[15]http://banieuropeni.org/wp-content/uploads/2016/06/ImpactulPoveriiAdministrative.pdf

[16]http://www.mt.gov.ro/web14/domenii-gestionate/rutier

[17]http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2016/cr2016_romania_ro.pdf

[18]http://www.fonduri-ue.ro/images/files/documente-relevante/03.02/Impact.FSC.Prognoza.pdf

[19]http://www.consiliulfiscal.ro/RaportanualCF2015.pdf

[20]http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2016/cr2016_romania_ro.pdf

[21]http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/7489718/2-15062016-BP-EN.pdf/28dcdd85-11ec-49c5-9410-0376bea53913

[22]http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:oyGpm0gF31cJ:ec.europa.eu/contracts_grants/pa/partnership-agreement-romania-summary_ro.pdf+&cd=1&hl=en&ct=clnk&gl=ro

[23]Ministerul Fondurilor Europene, Prima reuniune a Comitetului de Monitorizare al Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, „Portofoliu proiecte POIM 2014-2020”, octombrie 2015, http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014#implementare-ghiduri-beneficiari

[24]http://www.fonduri-ue.ro/images/files/transparenta/interpelari/Nr.411.pdf

[25]Ministerul Fondurilor Europene, Prima reuniune a Comitetului de Monitorizare al Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, „Condiționalități ex-ante 2014-2020”, octombrie 2015, http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014#implementare-ghiduri-beneficiari

[26]http://www.fonduri-ue.ro/images/files/comunicate/2016/17.11/Progrese_implementare_fonduri_europene_2016.pdf

[27]https://www.ce-re.ro/upload/Scrisoare_catre_Primul_Ministru_26Ianuarie2010.dochttp://www.ziare.com/stiri/frauda/romania-risca-sa-piarda-30-de-miliarde-de-euro-fonduri-nerambursabile-990415http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=11638&t=Stirihttp://www.acrafe.ro/ACRAFE-Propuneri%20pentru%20Absorbtia%20Eficienta%20a%20Fondurilor%20Comunitare,%20martie%202011.pdf

[28]http://banieuropeni.org/wp-content/uploads/2016/06/ImpactulPoveriiAdministrative.pdf

[29]http://banieuropeni.org/wp-content/uploads/2016/06/ImpactulPoveriiAdministrative.pdf

[30]http://www.business24.ro/fonduri-europene/absorbtie-fonduri-europene/plan-pe-2013-reformarea-sistemului-de-absorbtie-a-fondurilor-europene-1517166

[31]http://www.romaniacurata.ro/de-ce-si-a-pierdut-ue-increderea-in-romania-ce-se-intampla-cu-capacitatea-de-management-si-controlul-fondurilor-europene/

[32]Ministerul Fondurilor Europene, Prima reuniune a Comitetului de Monitorizare al Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, „Lecții învățate”, 6 octombrie 2015, http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014#implementare-ghiduri-beneficiari

[33]Idem

[34]http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/csr2014_council_romania_ro.pdf

[35]Ministerul Fondurilor Europene, Prima reuniune a Comitetului de Monitorizare al Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, „Lecții învățate”, 6 octombrie 2015, http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014#implementare-ghiduri-beneficiari

[36]http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/csr2014_council_romania_ro.pdf

[37]Ministerul Fondurilor Europene, Prima reuniune a Comitetului de Monitorizare al Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, „Lecții învățate”, 6 octombrie 2015, http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014#implementare-ghiduri-beneficiari

[38]Idem

[39]http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/csr2014_council_romania_ro.pdf

[40]http://www.sar.org.ro/wp-content/uploads/2012/04/SAR-25-464.pdf

[41] O estimare a acestor probleme din anul 2014 a indicat faptul că totalul dezangajărilor se ridica la suma de 189 mil euro, creanțele bugetare care afectează contribuția europeană la 118 mil euro, iar corecțiile financiare între 2007-2013, împreună cu cele forfetare care s-au referit la problemele legate de achizțiile publice lansate înainte de octombrie 2011, dar și cele referitoare la nivel de proiect și beneficiar înainte de octormbrie 2011, la 1,4 mld euro. Sursa: http://sar.org.ro/wp-content/uploads/2014/04/Proasta-gestiune-si-planificare.pdf