Averea POLITICIENILOR din Sindicate😎

1. Fondată la 1 februarie 1990 și afiliată la Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România Frăția (CNSLR Frăția), Federația Sanitas din România „organizează activitatea sindicală și forța de acțiune a peste 100.000 de membri” din peste 500 de unități sanitare și de asistență socială, după cum se arată pe pagina oficială a federației. În fruntea organizației se află, din octombrie 2011, Leonard Bărăscu (foto). La bază asistent medical, acesta a preluat conducerea de la Marius Petcu, la acel moment trimis în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită (între timp, în februarie 2013, Petcu a fost condamnat definitiv la șapte ani de închisoare cu executare – n.r.).
   Bărăscu este secondat de prim-vicepreședintele Marius Sepi și de vicepreședinții Răzvan Gae, Mircea Ciocan și Iulian Pope. Secretar general al Federației este în continuare Claudia Petcu, soția lui Marius Petcu.

   Bărăscu, președinte de federație, confederație și CAR. Plus, vicepreședinte la asistenți și moașe

   Fostul asistent medical de la ATI a avut în 2015, potrivit propriei declarații de avere depuse la Agenția Națională de Integritate (ANI), venituri în sumă de 404.591 lei. Adică, aproape 91.000 de euro pe an sau circa 7.500 de euro pe lună!

   Ca președinte al Federației Sanitas din România, Bărăscu a luat 134.637 lei, la care a adăugat, tot de la federație, 81.761 lei, pentru activități „în afara funcției de bază”. Alți 98.252 lei au intrat în contul lui Leonard Bărăscu de la CNSLR Frăția, confederație pe care o conduce, de asemenea, din 2012. În fine, liderul sindical a mai încasat 89.941 lei ca vicepreședinte al Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (organizație profesională similară Colegiului Medicilor din România).

   

   În ciuda faptului că, per ansamblul anului 2015, liderul sindical Leonard Bărăscu se poate lăuda că a câștigat mai bine decât președintele țării, din declarația de avere aflăm că, anul trecut, șeful Sanitas s-a împrumutat de la CAR Sanitar cu 15.000 de lei. CAR pe care, surpriză, tot Bărăscu îl conduce, funcția de președinte aducându-i suma de 4.280 lei (detaliu precizat, de data aceasta, în declarația de interese).

   Contactat de digi24.ro, președintele Federației Sanitas din România recunoaște că este printre cei mai bine plătiți lideri de sindicat, dar susține că totul este justificat, că sumele i-au fost stabilite de colegi și că ar fi vorba de o creștere a veniturilor de 31% în 2015 față de 2014, creștere de care au beneficiat și colegii săi. „Sincer să fiu, nu îmi place mie să mă uit ce au unii şi ce au alţii, dar mi-a mai spus cineva că e unul dintre cele mai mari (venituri – n.r.). Orice venit şi orice salariu, ca al meu de exemplu anul trecut, a crescut cu acea sută de lei care însemna 6,4%. Și au luat-o şi colegii. Nu în ultimul rând, 25%. Și vă daţi seama că, la câteva zeci de milioane, 25% – pe care i-au luat şi colegii mei – nu însemna foarte puţin. Deci 25 şi cu 6,4, 31% într-un an. Dacă puneţi la un salariu de 5.000 de lei, sunt 16 milioane dintr-un foc”, ne-a explicat Bărăscu mecanismul prin care au crescut sumele din declarația sa de avere.

   Cât despre modul în care s-a calculat inițial indemnizația sa, șeful Sanitas ne-a lămurit: „S-a creat o bază. Cel mai mare salariu al unui asistent medical la momentul respectiv, când s-a făcut în ’90, şi-apoi la câţiva ani de zile s-a revenit asupra lui, plus o indemnizaţie de conducere, plus anumite sporuri pe care le aveam, de exemplu eu, dacă aş fi lucrat unde am fost înainte, în reanimare (…) Prestaţia este internă şi internaţională. Adică tot ceea ce fac împreună cu colegii mei la Sanitas, ei au decis că această sumă trebuie să fie reprezentativă pentru cei care îi conduc”.

   În privința zecilor de mii de lei obținuți din activitățile „în afara funcției de bază”, Bărăscu spune că ar fi câștigul de pe urma coordonării unui proiect cu fonduri europene. „Am fost manager într-unul dintre proiecte şi în calitatea mea de manager am autorizat tot ceea ce înseamnă educaţia medicală continuă a asistenţilor medicali”, a explicat liderul sindical.

   Alți sindicaliști, 3.200-3.600 euro lunar

   Pe un loc doi într-un așa-zis top al liderilor sindicali bine remunerați, s-ar înscrie Eugen Luha, președintele Federației Sindicatelor Gaz-România (FSGR) și vicepreședinte CNSLR Frăția. Acesta a încasat în 2015 (potrivit declarației de avere depuse la ANI în 2016): 51.500 lei ca președinte al FSGR, 131.307 lei ca manager de proiect pentru FSGR, 7.909 lei ca membru în AGA a SC Sind România SRL (societate înființată în 1992 de cele trei mari confederații sindicale ale momentului pentru a gestiona patrimoniul UGSR) și 4.238 lei ca vicepreședinte al CNSLR Frăția. În total, 195.004 lei de pe urma funcțiilor sindicale sau circa 39.500 euro.

   La acestea, Luha a adăugat 180.792 lei ca șef de departament la EON Servicii, 23.948 lei ca director al Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, 2.916 lei ca administrator al SEA Complet și, atenție, 179.418 euro ca membru în Consiliu Supraveghere EON Ag Dusseldorf. Digi24.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la șeful FSGR, dar fără succes.

   

   Tot în categoria „peste 3.000 de euro pe lună din activități sindicale” intră Marius Sepi, prim-vicepreședinte al Federației Sanitas din România. Potrivit declarației de avere depuse în 2016 pentru veniturile din 2015, acesta a încasat anul trecut 55.902 lei ca președinte al Sindicatului Județean Sanitas Alba, 87.355 lei ca prim-vicepreședinte al Federației Sanitas din România, 4.800 lei ca președinte al Filialei CNSLR Frăția Alba și 27.983 lei ca salariat (contract individual de muncă – n.r.) al Federației Sanitas din România. În total, deci, 176.040 lei.

   

   Categoria „peste 2.000 de euro lunar”

   Deși legea spune că președinții, vicepreședinții, secretarii și trezorierii federațiilor și confederațiilor sindicale trebuie să-și depună și să-și actualizeze declarațiile de avere și de interese, nu toți s-au achitat de această obligație. Cei care au făcut-o, au preferat să trimită documentele doar la ANI, nu să le publice și pe site-urile federației sau confederației.

   Trecând în revistă declarațiile depuse, observăm că sunt destui cei ale căror venituri din activități sindicale depășesc echivalentul a 2.000 de euro pe lună.

   Iată doar câteva nume în acest sens:

   – Mircea Ciocan, vicepreședinte Federația Sanitas din România – 147.717 lei.

   – Ion Samoilă, vicepreședinte CNSLR Frăția, președinte Institutul de Educație și Studii Sindicale, președinte Federația Sindicatelor Termoelectrica, membru al AGA Sind Tour Trading SRL – 132.201 lei.

   – Sebastian Oprescu, președinte Sindicatul Național al Funcționarilor Publici din România, vicepreședinte CNSLR Frăția – 159.522 lei.

   – Vasile Marica, președinte Alianța Națională a Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex, președinte Sindicatul Național Vamal Unirea, președinte Federația Națională a Sindicatelor din Finanțe – 142.538 lei.

   – Marius Nistor, președinte Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, președinte Sindicatul Salariaților din Invățământ București – 130.308 lei (incluzând diurne interne și externe, drepturi de autor).

   Vasile Marica, președintele Alianței Naționale a Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex, a explicat pentru jurnaliștii digi24.ro că se ocupă doar de activitatea sindicală și că, în calitate de lider, „trebuie să lupţi foarte mult ca să conştientizeze membrul acela de sindicat, care este al tău, că eşti folositor”. „Eşti într-un război permanent să nu-ţi pierzi membrii de sindicat, pentru că din clipa aia îţi pierzi salariul. Şi eu m-am bătut şi pentru un salariu, să-mi dea un salariu bun. Băi fraţilor, mă vreţi bun, îmi trebuie un salariu bun!”, a detaliat Marica raționamentul din spatele remunerației sale.

   Zero lei de la sindicat

   Față de omologii săi, Anton Hadăr, președintele Federației Naționale Sindicale Alma Mater, a preferat să nu încaseze bani de pe urma activității sindicale, concentrându-se pe celelalte activități. Aceasta și pentru că art. 50 lit. e) din Codul Muncii spune: „contractul individual de muncă se suspendă de drept în situația îndeplinirii unei funcții de conducere salarizate în sindicat”.

   Potrivit declarației de avere depuse în 2016 pentru veniturile din 2015, Hadăr a încasat 232.449 lei din activități didactice și de cercetare la Universitatea Politehnica Buucurești, 11.869 lei ca cercetător științific grad I de la Asociația Sviluppo Insieme Si Vince (organizație non-guvernamentală înființată cu scopul de a cerceta sectorul agricol din România), 31.910 lei ca expert proiect european și membru în Consiliul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), 6.550 lei ca membru în comisii de doctorat, 8.979 lei ca membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România, 1.440 lei ca membru în CA al Institutului Geologic al României și 3.572 lei ca membru în Consiliul Agenției de Investigare Feroviară Română (AGIFER). În total, 296.769 lei (echivalentul a circa 66.600 euro).

   Contact de digi24.ro, Anton Hadăr a precizat că „niciodată” nu a luat bani de la Alma Mater. „Niciun venit de la sindicat, niciun leu. Eu sunt singurul lider de sindicat din România care nu primeşte bani de la federaţie. Eu sunt salariat al Politehnicii, conducător de doctorate. (…) Nu sunt salariat al propriei federaţii. Şi fostul preşedinte, Răzvan Bobulescu, apoi i-am urmat eu, am convenit că nu putem lăsa cariera didactică pe plan secund. Dacă primeşti banii doar de la federaţie, aş fi putut să cer, prin lege, să fiu degrevat de muncă şi să primesc bani de la universitate, cum primesc colegii (lideri de sindicate – n.r.) din preuniversitar. Cum ar fi, domnule, om cu 32 de medalii, din care 18 de aur, să ceară înlesnire de la activităţi? Eu îmi văd de doctorate. Când nu sunt la televiziune, sunt la şcoală şi mă ocup de ştiinţă”, a declarat Hadăr

   In vizorul inspectorilor de integritate se află: Vasile Marica, Bogdan Hossu, Marius Nistor, Ion Popescu, Anton Hadăr, Gheorghe Isvoranu, Vasile Lincu, Ion Albu, Liviu Luca, Marius Petcu, Dumitru Costin.

Cum arată declaraţiile de avere ale liderilor sindicali

• Bogdan Hossu de la “Cartel Alfa”: un teren de 10 hectare în comuna Milaj (moştenire) şi un apartament de 86 mp. La rândul său, soţia sa are un apartament de 51 mp. Hossu are două depozite bancare în euro, unul de 29.000 euro şi altul de 12.500 euro. În contul curent are 5600 euro. De asemenea, are un plasament pentru pensie privată, care are soldul de 24.000 ron. Bogdan Hossu este membru în patru consilii de administraţie, dar în declaraţia de avere a precizat că valoarea indemnizaţiilor a donat-o la CNS “Cartel Alfa”. Ca angajat al CNS “Cartel Alfa”, Hossu a încasat, potrivit declaraţiei de avere, 64.427 ron.
• Dumitru Costin de la Blocul Naţional Sindical are un apartament în Bucureşti şi unul în Piteşti. Deţine 1447 părţi sociale la un SRL, iar valoarea la zi a acestora este de 36.196 ron. Are un credit contractat în 2005, scadent în 2020, în valoare de 85.000 ron. Pe lângă funcţia de preşedinte al BNS, pentru care a încasat 18.975 ron, mai deţine şi alte funcţii, inclusiv de membru în consilii de administraţie, de unde a încasat următoarele sume: 139.283 ron, 14.323 ron, 10.395 ron, 35.427 ron, 21.420 ron

• Vasile Lincu, de la Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex”, are un teren, un apartament şi un Audi A6. Are un cont bancar de 20.000 euro. Veniturile sale din activitatea sindicală sunt de 8375 ron ca preşedinte al sindicatului; 11.036 ron – director, 4224 ron – economist, 45611 ron – director şi redactor la Revista Pro Lex.

• Nistor Marius de la Federaţia Spiru Haretare un teren extravilan şi un apartament. La capitolul datorii, a notat trei credite, în valoare de 13000 euro şi, respectiv, 8100 euro şi 5000 euro. Ca profesor, a încasat 21780 ron, iar ca lider sindical – 21.231 ron şi 27960 ron. Este, de asemenea, membru în CES.

• Ion Popescu de la Meridian are trei terenuri intravilane, un apartament şi trei case. Ca preşedinte la Meridian a încasat 6876 ron, iar ca preşedinte al unei confederaţii miniere – 39.266 ron.

• Vasile Marica are un teren intravilan la Otopeni, un apartament şi o casă. Maşini: Toyota Yaris şi un Volkswagen Golf, cumpărat în 2010. Are un împrumut de 150.000 de euro, scandent în 2038. Veniturile ca preşedinte al două sindicate sunt de 44.436 ron, respectiv – 44.514 ron.

• Anton Hadăr, preşedinte Federaţia Naţională Sindicală “Alma Mater”, are un apartament în Bucureşti, un Logan, un Renault Megane, mai multe conturi în ron, a căror valoare este de circa 270.000 ron. Veniturile sale provin din mai multe surse: profesor universitar, cercetător, membru într-o Comisie de doctorat, preşedinte de federaţie sindicală.

Ce spun liderii sindicali despre averile lor

Vasile Lincu, liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex”, a declarat pentru gândul: “Această autosesizare a ANI nu are temei juridic în ceea ce mă priveşte. Legea spune că sunt verificaţi doar preşedinţii de federaţii şi confederaţii, nu şi preşedinţii de sindicat, cum sunt eu. Oricum, eu nu am nimic de acuns, pot să îmi justific averea. Tatăl meu munceşte de unsprezece ani în Germania şi anul trecut, de sărbători, mi-a făcut cadou 10.000 de euro, prin transfer bancar, tocmai ca să nu existe probleme. I-a dat şi fratelui meu 10.000 de euro”.

Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale “Alma Mater”, a declarat pentru gândul: “Declaraţiile le-am depus la timp. Nu am nici o problemă, nu am nimic de ascuns, toate amănuntele sunt la vedere. Câştigurile sunt menţionate în declaraţia de avere. Nu sunt deranjat că îmi verifică averea, care este modestă pentru un profesor universitar”.

Vicepreşedintele CNSLR-Frăţia, Marius Nistor, a declarat, pentru Mediafax, că este mândru că face parte dintre cei mai importanţi lideri sindicali şi nu are nici o problemă cu verificarea ANI, dar i se pare suspect momentul ales: “ANI este datoare să verifice, trebuie să fie respectată legea, mi se pare ciudat însă momentul ales. De ce nu au făcut-o când au primit declaraţiile”.
Liderul BNS, Dumitru Costin, a declarat, pentru Mediafax, că Agenţia Naţională de Integritate este doar o unealtă în această campanie “a unor băieţi” care urmăresc să manipuleze opinia publică pentru a scoate vinovaţi toţi liderii sindicali în cazul corupţiei din vămi.
INFO PLUS

Traseul investigaţiei ANI

Potrivit procedurii, în cazul în care ANI constată neconcordanţe între veniturile şi averile sindicaliştilor, urmează să fie sesizată Comisia de cercetare a averilor care funcţionează în cadrul fiecărei curţi de apel. Comisia este alcătuită din doi judecători şi un procuror. După ce primeşte sesizarea de la ANI, Comisia demarează o altă acţiune de control. În cazul în care se constată că nu există o justificare pentru anumite bunuri, Comisia trimite cauza spre soluţionare Curţii de Apel în raza căreia domiciliază persoana cercetată. Din acest moment, începe procesul propriu-zis, care se desfăşoară după procedura comună de judecată