646x404-8
Politica

Virgiliu Diaconu este noul manager al Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași/Cine este Fostul LIDER PSD Calarasi !

Virgiliu Diaconu este noul manager al Centrului Județean de Cultură și Creație Călărași

 

646x404-7

 

Noul manager a avut astăzi o primă întâlnire cu funcționarii din cadrul CJCC Călărași.

 

„Acesta s-a întâlnit astăzi cu funcționarii Centrului, cei care sunt principalii „vinovați” ai acțiunilor culturale care se desfășoară sub cupola sălii de spectacole Barbu Știrbei.

„Dincolo de artiști consacrați, e nevoie să acordăm o atenție specială talentelor călărășene. Copiii și tinerii reprezintă viitorul culturii locale și naționale, așa că talentul lor trebuie descoperit și promovat. Am pe agendă achiziționarea unei scene cu toate dotările corespunzătoare susținerii în bune condiții a spectacolelor și a unui autocar care să ne înlesnească deplasările în județ acolo unde vrem să ducem actul cultural, obiceiurile și tradițiile călărășene, prin dans și cânt”, a precizat noul manager

 

VD

Virgil Diaconu, din candidat la primărie a ajuns la un pas de puşcărie


Conform cotidianului „Observator de Călăraşi”, firma „Prodindpest” SRL Călăraşi, specializată în prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor, cod CAEN 1020, a fost preluată de Ioan Tudorache, un pensionar fără casă, din Călăraşi. Virgil Diaconu este secretarul executiv al Organizaţiei judeţene a Partidului Social democrat şi fostul candidat al acestei formaţiuni politice la Primăria Călăraşi, în cadrul alegerilor interne din Uniunea Social-Liberală.

Cămile, periferice şi sondaje de opinie

 

646x404-9

 

Se pătrunde greu spre locuinţa lui Tudorache Ioan câtă vreme casa scării este ocupată de saci masivi plini cu PET-uri. Duhoarea e aproape lichidă. „Mi-a zis să merg cu el, că mă rezolvă cu casa”, spune Ioan Tudorache despre fostul lui asociat, Virgil Diaconu. Până la acest moment, Ioan Tudorache nu a fost citat de către poliţiştii călărăşeni, fratele său fiind cel care a aflat că are probleme cu justiţia când i-au ajuns acasă mai multe citaţii. „Patronul” are şapcă-n cap, merge pe jos şi nu are habar că a accesat fonduri europene, sute de mii de euro, pe programul Sapard. Nici nu ştie că este proprietar de fabrică de conservat peştele. Crede că a fost abordat de nişte oameni de la „Protecţia Muncii”. I s-a spus că i se dă casă. „Eu altceva nu ştiu. Mi-a dat să semnez şi gata”. În faţa blocului, lumea este adunată şi se bucură pentru norocul lui Ioan Tudorache. Mulţi dintre ei ne cer să-l ducem la fabrică, să ia şi el nişte macrou, să le aducă şi lor să pună în oală. „Aşa, nea Ioane, bravo, să trăieşti!” Stă la etajul 2, iar o vecină ne întreabă dacă nu ne deranjează mirosul din încăpere. „A furat moşul seifuri, aicea. Să vă aduc o mască, să nu vă intoxicaţi”. Locuieşte în condiţii greu de descris. „Eu sunt patronul, dar ce putem face?”, râde Ioan Tudorache. „De unde să fiu eu patron? Nu ştiu eu, e vai de capul meu. Eu le-am zis să-mi dea casă, atâta. Mi-a zis c-o să primesc, acuma o să primesc, după ce o să semnez. Altceva, nimic. Sunt sărac până la Dumnezeu”. Acum venea de la o pomană. Lumea, prezentă ca la urs, râde că deşi e patron de fabrică de peşte, n-are frigider, unde să-l ţină.

Ioan se îmbracă urât şi ponosit, la derută

La „Prodindpest”, ne întâmpină o angajată a Biroului de insolvenţă Hârşescu Nicoleta. Ne spune că e prima oară când îl vede pe Ioan Tudorache şi că acesta nu mai are drept de administrare. Vrea să-l dea afară din firmă, cu toate că acesta, deşi nu mai este administrator, este acţionar-unic al acesteia. Nu ştie unde este Virgil Diaconu, nici dacă acesta a fugit din ţară. Ioan Tudorache se uită cu uimire împrejur. Îi cerem să schimbe secretara, că este obraznică. „Adu, bre, una mai cu fustă scurtă!”, iar asociatul-unic râde. Angajata de la cabinetul de insolvenţă nu poate să ne spună mai multe lucruri. Foştii angajaţi ai lui Virgil Diaconu nu crede că spoitorul Ioan Tudorache e noul patron de la „Prodindpest”. Afară, la imobilul de pe strada Păcii, nr. 34, pe un panou ni se anunţă că societatea a câştigat un proiect finanţat prin programul Sapard, în valoare de 300.000 de euro, pentru „achiziţie echipamente şi maşini pentru înfiinţare unitate procesare peşte şi produse din peşte”, însă Ioan Tudorache ştie să citească doar cifra „300”. „Eu nu-nţeleg nimica din ce-i aicea. Mă uit, mă uit, dar degeaba mă uit”. Copiii l-au învăţat să se semneze, dar nu crede că se îmbracă urât şi ponosit, la derută, ca să nu se prindă lumea cât este el de bogat. Anagajata de la cabinetul de insolvenţă crede că hârtiile prin care Ioan tudorache este declarat administrator şi asociat-unic nu mai au relevanţă juridică, atâta timp cât instanţa a decis altfel. Nu ştie să ne spună dacă au relevanţă din punct de vedere penal.

Puşcărie cât cuprinde

În fapt, la 6.10.2011, în dosarul 3379/116/2011, privind procedura insolvenţei, pe rolul Tribunalului Călăraşi, instanţa a admis cererea formulată de „administratorul” Tudorache Ioan, dispunându-se sesizarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, Serviciul de Investigarea Fraudelor din cadrul IPJ Călăraşi şi Garda Financiară, „având în vedere că există indicii privind săvârşirea unor infracţiuni”. Este vorba de următoarele infracţiuni, fapte prevăzute şi pedepsite de Legea nr. 85, din 2006: art. 143. – (1) Constituie infracţiunea de bancrută simplă şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii în termen, care depăşeşte cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut la art. 27; (2) Constituie infracţiunea de bancrută frauduloasă şi se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 5 ani
fapta persoanei care: a) falsifică, sustrage sau distruge evidenţele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; b) înfăţişează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului, în alt act sau în situaţia financiară sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârşite în frauda creditorilor; c) înstrăinează, în frauda creditorilor, în caz de insolvenţă a debitorului, o parte din active; art. 144. – (1) Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 1 din Codul penal, se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci când este săvârşită de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum şi de orice reprezentant sau prepus al acestuia; (2) Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 2 din Codul penal, se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci când este săvârşită de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum şi de orice reprezentant sau prepus al acestuia, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă; (3) Tentativa infracţiunilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte. art. 145. – (1) Însuşirea, folosirea sau traficarea de către administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum şi de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează constituie infracţiunea de delapidare şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 15 ani şi interzicerea unor drepturi; (2) În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 ani la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi; (3) Tentativa infracţiunilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte; art. 146. – Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicită înregistrarea unei cereri de admitere a unei creanţe inexistente asupra averii debitorului se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă; art. 147. – Refuzul debitorului persoană fizică sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoană juridică, de a pune la dispoziţie judecătorului-sindic,
administratorului judiciar sau lichidatorului, în condiţiile prevăzute la art. 35, documentele şi informaţiile
prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) ori împiedicarea acestora, cu rea-credinţă, de a întocmi documentaţia
respectivă se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă. Toate aceste infracţiuni se judecă, de către instanţă, cu celeritate. Totodată, procurorii au fost sesizaţi şi pentru cercetarea faptelor de natură penală privind înşelăciunea în contract şi abuz de încredere. În formă agravantă, înşelăciunea se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani, atunci când sunt folosite mijloace frauduloase, în vreme ce infracţiunea de abuz de încredere se pedepseşte cu detenţie de la 3 luni la 4 ani sau cu amendă.

Fostul asociat, Pascu Ifrim, e blând: crede că e o neglijenţă

La data preluării firmei „Prodindpest” SRL de către Ioan Tudorache, conform unor surse, datoriile publice ale acesteia se ridicau la valoarea de 63 de miliarde de lei vechi. Ioan Tudorache, după cum se poate citi în contractul de cesiune încheiat la Oficiul Registrului Comerţului, A PLĂTIT pentru a prelua această datorie. L-am căutat pe Virgil Diaconu acasă, la blocul „Dobrogea”, etajul 1, apartament 2, însă acesta, deşi se afla în apartament, a refuzat să deschidă pentru a ne oferi şi varianta lui. Celălalt fost asociat al acestuia Pascu Ifrim, directorul Oficiului judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, ne spune că el nu are culoare politică şi nu ştie cum a ajuns firma lui în posesia lui Ioan Tudorache. „Nu am nici o legătură cu domnul Tudorache şi cu evenimentele petrecute. Este o greşeală impardonabilă, copilărească, a lui Diaconu Virgil. E făcută fără să-şi dea seama. E o neglijenţă”, îl apără Ifrim pe fostul lui asociat, câtă vreme sunt indicii că şi Ifrim, dar şi Virgil Diaconu au acţionat împreună, constituind, astfel, un grup infracţional organizat. Pascu Ifrim spune că a ieşit din firmă pentru că între el şi Diaconu au fost diferenţe de strategii şi tactici comerciale. „A fost şi intrarea aceasta în politică a lui”. Ifrim a cesionat acţiunile către Virgil Diaconu. „Este o copilărie, nici nu trebuia să ajungă firma în halul ăsta. Nu avea nici o legătură, nici insolvenţa, nici cesionarea părţilor sociale. Nu se justifica insolvenţa. Când am plecat eu, firma nu avea nici un fel de datorii”. Pascu Ifrim nu ştie dacă îi va duce pachete, lui Diaconu, la bulău. „Nici nu vreau să mă gândesc. E o copilărie, e o idioţenie a lui Diaconu”. Părerea lui Pascu Ifrim este că actul de cesionare a părţilor sociale trebuie anulat. Pascu Ifrim şi soţia, Elena Ifrim, angajată ca şef serviciu la Prefectura Călăraşi, deţin acţiuni, conform declaraţiei de avere, la: Prodindpest – 50% – valoare la zi – 75.000 lei; SC Cremoris SRL – 100% – valoare capital social – 200 lei; SC Cyprinus SRL – 50%; SC Catex sa – 1541 acţiuni; Antibiotice Iaşi – 1 certificat; SC Soft SRL – 75% din acţiuni; Casio SRL – 7/8 la sută din acţiuni