2017-a-fost-anul-lor--anul-hotilor--Poate-fi-2018-al-nostru-
Anchete DNA

Rise Project/JAF la Nivel Inalt sub comanda Serviciului Secret al #PartiduluiNevazut😎

#PartidulNevăzut își face serviciu secret.

Printr-o ambuscadă de tip „Marțea Neagră”, PSD a deturnat legea de organizare a celei mai controversate structuri de informații din România: Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), adică departamentul de informații al Ministerului de Interne,  poreclit “Doi și-un sfert”.

DGPI rămâne exclusiv sub autoritatea ministrului de Interne, după ce un punct esențial în lege a fost schimbat pe ascuns.

#Articolul8.

Adică cel care seta comanda departamentului și definea un sistem de control încrucișat. Au dispărut, astfel, avizul CSAT și ierarhizarea militară.

Același serviciu a monitorizat organizația “Dragnea” în 2011.

RISE publică un raport secret despre oamenii și banii șefului PSD – raport care se află acum în arhiva DGPI. Operațiunea a vizat afacerile cu bani publici ale grupării, zeci de licitații, controlul real al firmei Tel Drum, lucrări fictive, donații suspecte la partid, cercuri relaționale și de influență.

Ministrul Carmen Dan, șefa absolută a DGPI după promulgarea legii, a fost consiliera lui Liviu Dragnea la CJ Teleorman.

De atunci, pe cei doi îi leagă servicii mai vechi.

Președintele PSD Liviu Dragnea (C) reacționează la finalul dezbaterii moțiunii de cenzură inițiată de alianța PSD-ALDE, împotriva guvernului condus de Sorin Grindeanu, în Palatul Parlamentului din București, miercuri, 21 iunie 2017. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Președintele PSD Liviu Dragnea (C) reacționează la finalul dezbaterii moțiunii de cenzură inițiată de alianța PSD-ALDE, împotriva guvernului condus de Sorin Grindeanu, în Palatul Parlamentului din București, miercuri, 21 iunie 2017. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

CLASIFICAT ȘI UITAT

„Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al județului Teleorman.”

Așa se numește documentul clasificat obținut de RISE.

Descrie o „rețea infracțională compusă din persoane cu putere de decizie în județ” prin care Liviu Dragnea, baron local, fraudează fonduri europene și guvernamentale.

Suntem în 2011, la Alexandria.

Ofițerii DGPI arată că, inițial, Tel Drum a fost preluată fraudulos de Liviu Dragnea de la stat. Apoi, timp de peste un deceniu, acesta și-a atribuit majoritatea contractelor publice de asfaltare și deszăpezire prin intermediul unor licitații trucate.

Iar unele dintre lucrări ar fi fost fictive.

Documentul îl identifică încă din primele rânduri pe Dragnea ca fiind deținătorul majoritar al acțiunilor la purtător de la SC Tel Drum SA.

„Acțiunile la purtător” sunt certificate anonime. Oricine deține această hârtie, care specifică un anumit procent din acțiuni, are drept de proprietate asupra unei firme. Când se mișcă hârtia, se schimbă patronul. Nu există birocrație, totul rămâne secret. Detalii, AICI.

La vedere, însă, de corporația Tel Drum se ocupă prietenii lui Dragnea din tinerețe. Ei apar în acte.

Raportul prezintă și „organigrama” grupării.

Marian Fișcuci, primul patron al Tel Drum, e prieten cu Liviu Dragnea din școala generală. Au rămas parteneri în politică, afaceri și dosare FOTO: Elisa Bouleanu / Adevărul

Marian Fișcuci, primul patron al Tel Drum, e prieten cu Liviu Dragnea din școala generală. Au rămas parteneri în politică, afaceri și dosare FOTO: Elisa Bouleanu / Adevărul

Sunt trecuți în revistă oamenii de bază ai șefului PSD: afaceristul Marian Fișcuci (foto dreapta), fostul deputat Adrian Simionescu, cumnatul lui Dragnea – Florinel Marinaș, fostul președinte al Companiei Naționale de Drumuri – Cristian Duică, directorul general al Tel Drum – Petre Pitiș, funcționari de la Fisc și jurnaliști locali.

DGPI a mai fost preocupat de banii care ajung la PSD, descoperind că Tel Drum ar fi finanțat ilegal campaniile electorale în care s-a implicat Liviu Dragnea. E vizată perioada 2008 – 2009, când au avut loc toate tipurile de alegeri, locale, legislative, prezidențiale.

Au fost monitorizate și alte afaceri ale familiei, precum o tranzacție subevaluată între soții Bombonica și Liviu, cu hotelul Turris din Turnu Măgurele. Și, odată cu asta, ofițerii de informații au aflat un modus operandi. Fostele active de stat, înstrăinate pe nimic în cercul Dragnea, generau evaziune fiscală. Valori reduse, deci taxe mici.

Raportul dezgroapă și zorii prieteniei dintre președinții de azi ai Parlamentului, Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, adică tandemul politic care guvernează țara.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

A început în 2005 cu 257 de miliarde de lei vechi pe care Tăriceanu i le-a dat lui Dragnea pe mână. Primul era premier, celălalt conducea Consiliul Județean, iar în Teleoman erau inundații grave în acel an. Apa spulberase un pod pe care tocmai îl reparase firma Tel Drum. A fost o lucrare fictivă, scriu ofițerii DGPI, dar pe fondul calamităților naturale, Tăriceanu i-a alocat banii lui Dragnea cu titlu de forță majoră. Asta a permis negocieri cu o singură sursă, evitarea lictațiilor publice, până când fondurile au ajuns la Tel Drum – constatau ofițerii DGPI.

Un an mai târziu, tot pe bani publici, a venit adevărata infuzie de capital.

Colaborarea dintre președinții celor două camere parlamentare a început dinainte de formarea coaliției PSD-ALDE, pe bani publici, în 2005. FOTO: MARIAN ILIE/MEDIAFAX FOTO

Redăm integral din informarea DGPI: „în cursul anului 2006, datorită lipsei fondurilor la capitolul drumuri județene, Liviu Nicolae Dragnea propune și obține aprobarea consilierilor județeni pentru contractarea unui credit pe 20 de ani în valoare de 400 milioane de euro pentru refacerea drumurilor județene (…) câștigătorul fiind tot SC Tel Drum SA, care și-a asigurat lucrări pe o perioadă de 3 ani.”

Caietul de sarcini a fost special croit pentru corporație, în timp ce județul Teleorman, cu un buget sărac, care nu depășea 200 de milioane lei anual, a înregistrat o datorie publică de 1,5 miliarde lei.

Raportul DGPI confirmă multe dintre investigațiile RISE Project. Detalii AICI și AICI.

A fost, însă, îngropat instituțional, fără efecte judiciare. Până acum, când cineva l-a scurs din sistem.

DOCUMENT
Zoom

Nota clasificată a urmat trei filiere, ajungând la mai mulți beneficiari, iar RISE a încercat să reconstituie traseul documentului pas cu pas.

Prima, și cea uzuală, a presupus trimiterea informării în centrala DGPI de la București, adică „pe flux” – intranetul criptat folosit de structura de informații.

Așa că am mers direct la sursă, în republica lui Dragnea.

CEI CARE AU SCRIS

Ne-am cunoscut într-un restaurant din Alexandria, aproape de ora închiderii. „Știți cât am scris noi aici, dar fără nici un efect?”  Vine o Cola rece și aflăm restul abia după ce dispare chelnerul:

„Mult. Nimic n-a ajuns dosar penal. Am arestat, practic, doar niște clanuri care n-au legătură cu Dragnea.”

E ofițer DGPI și a lucrat în 2011 la operațiunea care-l viza pe baronul roșu. E încordat fiindcă „Dragnea are oameni peste tot, în toate instituțiile, nimeni n-o să vă ajute cu date“.

La plecare, scanează strada cât își aprinde o țigară:

„Mă uit după colegii mei, să n-aveți coadă.”

Stabilește că nu vorbim la telefon niciodată, ci doar față-n față. Există însă un om de legătură prin care vom aranja întrevederile. Ora exactă va fi mereu mai târziu, iar locația reală întotdeauna alta decât cele comunicate la telefon.

„Am stat ore întregi conectat la detectoare de minciuni, așa ne verificau, era procedură standard, dar s-a intensificat suspect după ce-am trimis note informative pe Dragnea și ai lui”, începe el când ne revedem în Zimnicea, într-o cameră cu geamuri largi, la câțiva metri de malul Dunării.

Operațiunea din 2011 e relevantă și acum: „Raportul ăsta ajută să înțelegeți mai bine situația de-aici.”  Îl întrebăm de oameni și firme. Știe tot cercul relațional. „Ăsta e finul lui, ăsta e cumnatul, ăsta e cumătrul, ăsta e vărul, ăștia au fost colegi de clasă.”

Ultima dată, la marginea unei păduri din Teleorman, vorbim despre consecințe.

„Dacă ne făceam treaba toți, nu se ajungea la situația de acum.”

A trimis raportul pe fluxul DGPI, în centrală, respectând procedurile de criptare. S-au ocupat expres de asta pentru că, zice acum, au vrut să lase urme. Documentul se află de atunci în arhiva serviciului de informații.

Apoi au început controalele interne, testele contra-informative și directivele permanente exclusiv pe operațiuni naționale coordonate de la București. Nu mai aveau timp pentru acțiunile locale. Se întâmplase ceva la centrală, crede ofițerul.

L-am căutat, deci, pe cel din centrală care se ocupa atunci de Teleorman.

COMISARUL RETRAS LA DEPUTAȚI

Comisarul Liviu Alexandru Croitorescu era comandant adjunct la DGPI în 2011. L-am întrebat despre raportul informativ:

Liviu Croitorescu: Nota, dacă ar fi parvenit, ar fi avut caracter de „secret de serviciu.”

RISE Project: Asta și este, o notă secretă.

Croitorescu: Păi și cum v-a parvenit dumneavoastră o notă secretă? Păi vă dați seama că nu pot intra într-o discuție pe marginea unui document secret. Nu mai sunt în activitate.

RISE: Deci dumneavoastră ne spuneți că nu ați văzut niciodată această notă?

Croitorescu: Nu cunosc și nu pot să discut pe marginea unor documente clasificate.

Croitorescu a ieșit din DGPI în 2013 și s-a pensionat de tot în primăvara lui 2016, după ce a ocupat și alte funcții în Poliția Română. Acum, în civilie, lucrează în subordinea lui Liviu Dragnea ca expert de securitate la Departamentul de Afaceri Interne al Camerei Deputaților.

FOTO: Andreea Alexandru / Mediafax FOTO

DL. CHESTOR CONFIRMĂ TOT

Poliția reprezintă a doua filieră instituțională prin care raportul DGPI a plecat la București.

Destinatar: chestorul Liviu Popa, șeful Poliției Române în perioada 2010 – 2012.

I l-a trimis comisarul Iulian Ciorobescu, comandantul de atunci al Poliției din Teleorman.

Liviu Popa confirmă că a primit raportul secret despre Dragnea și Tel Drum. FOTO: Mediafax

Au trecut șase ani, dar chestorul Popa își amintește situația: „Pot să confirm că-i foarte adevărat că inspectorul-șef (n.r. – Ciorobescu) m-a informat cu privire la anumite aspecte care îmbrăcau o formă penală, aspecte legate de o societate Tel Drum din Teleorman, de un hotel, dacă-mi aduc aminte bine, cumpărat pe Tel Drum, cu ceva asfaltări doar pe hârtie. Am fost personal în Teleorman în perioada respectivă și-mi aduc aminte că au declinat dosare, dacă nu mă înșel, către cine era competent, Parchetul General sau alte structuri ale Parchetului.”

La rândul său, comisarul Iulian Ciorobescu retrăiește momentele din 2011. Vorbise despre „lucrare” cu chestorul Liviu Popa și în biroul acestuia din București, de la IGPR.

I-am dus-o acolo. Era o informare amplă, întinsă pe mai multe pagini, care se referea la lucrări fictive și licitații trucate în favoarea Tel Drum. Îl făcuseră băieții de la DGPI și se vedea asta limpede din modul de redactare. Era specific lor. Au scris tot ce știau despre firmele și oamenii lui Dragnea.”

Îi arătăm documentul, Ciorobescu îl recunoaște.

Nimeni n-a luat măsuri concrete atunci, iar comisarul nu-și explică fenomenul. Știe, însă, că toți cei implicați pe plan local au început să colecționeze probleme la muncă.

„Îmi amintesc că Liviu Croitorescu a început să-i frece pe ăia de la DGPI Teleorman în 2011, după ce-au trimis nota. Așa se plângeau. Practic, nu puteau lucra nimic pentru că Croitorescu îi ținea ocupați toată ziua. Până atunci nu auzisem de el.”

Între timp, chestorul Liviu Popa s-a întors la Oradea, a condus un timp IPJ Bihor, apoi l-a săltat DNA pentru luare de mită. Are acum un proces pe rol.

Comisarul Ciorobescu a fost retrogradat șef la Poliția Videle, fiind și el suspect într-un dosar penal pentru divulgare de date secrete.

LINIȘTE ȘI PENSIE

Raportul DGPI a aterizat și în mâna șefului SRI Teleorman. A circulat in 2011 pe traseul poliție-prefectură-unitatea teritorială de informații.

Cea din urmă defila sub comanda lt. col. Nicu Paraschiv. Nu i-am găsit numărul de telefon, deși s-a pensionat între timp, dar am sunat-o pe soția lui Paraschiv, Miralena, șefa serviciului de resurse umane în Poliția Teleorman.

„Îi transmit soțului întrebările, dar nu vă pot garanta că el vă sună înapoi. Eu promit că îi spun, am numărul dumneavoastră, i-l dau.”

ARHIVELE CARE CONTEAZĂ

Un lucru-i cert: raportul secret despre Dragnea și-a urmat traseul instituțional în Ministerul de Interne.

Echipa operativă s-a asigurat că informarea a fost transmisă prin canalul criptat al DGPI, adică „pe flux”, cum spune sursa noastră. Automat, a fost clasificată la „secret de serviciu” în arhiva departamentului de informații, încă dinainte să ajungă la primii beneficiari. E aici din 2011.

În București, lângă Centrul Vechi, clădirile administrative ale Ministerului de Interne ocupă vreo șase străzi. Una dintre dependințe, adică blocul roșu de pe Eforie, vizavi de Poliția Capitalei, a servit de laborator principal pentru cel mai viciat serviciu secret. La etajul 1, în spatele unor geamuri panoramice, era biroul directorului.

Inclusiv în 2011, când era monitorizată organizația „Dragnea”.

Iar directorul DGPI, adică funcția în sine, reprezintă dintotdeauna un obiectiv de interes major pentru politicieni, indiferent de regim sau de numele oficial al departamentului de intelligence.