ochi-pt-blog
Anchete DNA

PLICI/UNJR cere stabilirea pragului valoric privind Abuzul in Functie/Ana Lugujana o da cu Talent in PSD/Ca sa BELEAUA Dreaku!

Bombă în justiție: Este nevoie de un prag pentru stabilirea infracțiunii de abuz în serviciu

Dana Girbovan, presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), considera, incovand deciziile Curtii Constitutionale, ca este necesara stabilirea unui prag valoric in ceea ce priveste infractiunea de abuz in serviciu.

“(…) pentru ca legea sa fie clara, predictibila si previzibila, un astfel de prag nu poate fi decat valoric, revenind legislativului obligatia de a-l stabili”, a scris aceasta, pe pagina sa de Facebook.

Iata mai jos postarea Danei Girbovan:

“Despre necesitatea punerii in acord a abuzului in serviciu cu decizia CCR nr. 405/15 iunie 2016
Un stat de drept presupune, prin definitie, respectul fata de lege. Iar legea fundamentala, Constitutia adica, spune ca deciziile CCR sunt obligatorii, ceea ce inseamna ca legile neconstitutionale – chiar partial – trebuie puse in acord cu Constitutia, exact prin prisma considerentelor retinute de Curtea Constitutionala.

Prin Decizia 405 /15 iunie 2016, CCR a motivat cum trebuie definita infractiunea de abuz in serviciu pentru a fi in acord cu Constitutia.

In decizia CCR se identifica trei puncte distincte ce trebuie avute in vedere de legiuitor in redefinirea acestei infractiuni:
– incalcarea unei dispozitii exprese din lege,
– necesitatea stabilirii unei vatamari grave produse prin infractiune si
– definirea notiunii de act, atunci cand vorbim de act al puterii judecatoresti sau legislative.

1. Incalcarea legii

Primul dintre ele este si cel mai evident: “Curtea constata ca sintagma ‘indeplineste in mod defectuos’ din cuprinsul dispozitiilor 25 art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 si ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretata decat in sensul ca indeplinirea atributiei de serviciu se realizeaza ‘prin incalcarea legii’”. “Curtea statueaza ca neindeplinirea ori indeplinirea defectuoasa a unui act trebuie analizata numai prin raportare la atributii de serviciu reglementate expres prin legislatia primara – legi si ordonante ale Guvernului.”

Trebuie prevederea legala sa fie expresa?

Raspunde tot Curtea: “Comportamentul interzis trebuie impus de catre legiuitor chiar prin lege (…) neputand fi dedus, eventual, din rationamente ale judecatorului de natura sa substituie normele juridice” – par.61 din decizie.

Cu alte cuvinte, incalcarea legii trebuie sa fie flagranta – legea iti interzice sau, deopotriva, iti impune sa faci ceva; nefiind permis ca intelesul unei norme sa poata fi clarificat prin decizia judecatorului, “deoarece, intr-un asemenea caz, judecatorul ar deveni legiuitor”.

2. Nevoia stabilirii intensitatii vatamarii produse prin infractiune pentru a se justifica aplicarea unei sanctiuni penale.

Paragraful 69: “Curtea retine ca din perspectiva principiului “ultima ratio” in materie penala, nu este suficient sa se constate ca faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci aceasta atingere trebuie sa prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care sa justifice sanctiunea penala”.

Paragraful 71: “Comisia de la Venetia considera ca prevederile penale nationale cu privire la “abuzul in serviciu”, “abuz de putere” si expresii similare trebuie interpretate in sens restrans si aplicate la un nivel inalt, astfel incat sa poata fi invocate numai in cazuri in care fapta este de natura grava, cum ar fi, spre exemplu, infractiuni grave impotriva proceselor democratice nationale, incalcarea drepturilor fundamentale, subminarea impartialitatii administratiei publice s.a.m.d.”.

Paragraful 76. Plecand de la cele expuse anterior, “Curtea constata ca, in prezent, orice actiune sau inactiune a persoanei care se circumscrie calitatilor cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei savarsite, poate intra in sfera normei de incriminare. Aceasta constatare determina Curtea sa aiba rezerve in a aprecia ca aceasta a fost vointa legiuitorului cand a incriminat fapta de abuz in serviciu. Aceasta cu atat mai mult cu cat Curtea constata ca legiuitorul a identificat si reglementat la nivel legislativ extrapenal parghiile necesare inlaturarii consecintelor unor fapte care, desi, potrivit reglementarii actuale se pot circumscrie savarsirii infractiunii de abuz in serviciu, nu prezinta gradul de intensitate necesar aplicarii unei pedepse penale”.

Altfel spus Curtea Constitutionala, dupa o analiza ampla a notiunii de “ultima ratio”, a retinut ca exista parghii extrapenale pentru recuperarea unor eventuale prejudicii cauzate de functionarii publici si a impus legiutorului stabilirea unei limite, a unui prag peste care dispozitiile penale sa devina aplicabile.

Or, pentru ca legea sa fie clara, predictibila si previzibila, un astfel de prag nu poate fi decat valoric, revenind legislativului obligatia de a-l stabili.

CCR sublinieaza ca “responsabilitatea de a reglementa (…), in acord cu principiul anterior mentionat, prevederile privind “abuzul in serviciu”, tine (…) de autoritatea legiuitoare primara/delegata (Parlament/Guvern)”.

3. Definirea notiunii de act

“Curtea observa ca notiunea de ‘act’, folosita de legiuitor in cuprinsul reglementarii infractiunii de abuz in serviciu, nu este circumstantiata la o anumita natura a acestuia. Astfel, Curtea observa ca aceasta notiune poate fi interpretata fie in sensul de act material realizat de o persoana, fie de act juridic normativ, definit ca izvorul de drept creat de organe ale autoritatii publice, investite cu competente normative (Parlament, Guvern, organe administrative locale), fie ca act al puterii judecatoresti. Din aceasta perspectiva, Curtea observa ca modalitatea de interpretare a notiunii de ‘act’ poate determina o aplicare a legii care, intr-o anumita masura, interfereaza cu proceduri judiciare reglementate de legiuitor in mod expres printr-o legislatie distincta celei penale, cum ar fi procedura exceptiei de nelegalitate sau procedura cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti.” – par 79

Acest paragraf este foarte important, pentru ca, desi nu o spune expres – in conditiile in care nu a fost sesizata cu aceasta – Curtea Constitutionala lasa se se inteleaga ca extinderea raspunderii penale pentru acte ce apartin exclusiv altor puteri – cea judecatoreasca si cea legislativa – pune si ea o problema de constitutionalitate. Tema este de actualitate si merita o atentie sporita.

In final, va invit pe fiecare sa cititi decizia Curtii Constitutionale, pentru a trage singuri propriile concluzii. Chiar daca este scrisa intr-un limbaj juridic, ea este accesibila celor interesati de problema