FB_IMG_1505989033013
Fara Categorie

Noul COD Penal/ Pedepse Minori peste 16 ani. Varcolacul BEBE din Fundulea a inceput sa SUGA Minore/Plangere PENALA la Parchet!

Lejer sub clar de luna

Un mare boss din Fundulea-Calarasi(16 ani-bun de BULAU) se ocupa cu sms-uri, mușcături de gat si limba-metode de  „intepat” minore de 13-14 ani🌚

Ce pedepse se aplică minorilor, conform noului Cod penal?

Ce trebuie să cunoaștem despre răspunderea penală a minorului?

Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal, în timp ce minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal, numai dacă se dovedeşte că a săvârşit fapta cu discernământ; împlinind deja vârsta de 16 ani minorul va răspunde penal.

Inspirându-se din legislația altor state, și legiuitorul român a ales să renunţe complet la pedepsele aplicabile minorilor care răspund penal și să aplice doar măsuri educative în speranța obţinerii unor rezultate satisfăcătoare în activitatea educativă şi de reintegrare socială a minorilor; reținem că măsurile educative nu atrag interdicţii, decăderi sau incapacităţi.

Astfel, cu referire la minori regula este reprezentată de aplicarea măsurilor educative neprivative de libertate, iar excepţia o reprezintă măsurile privative de libertate în cazul infracţiunilor grave (pentru care legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisoarii de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă) sau în cazul minorilor care au comis multiple infracţiuni.

Pentru  a observa diferenţele dintre vechiul şi noul Cod penal privind răspunderea penală a minorilor, consultaţi acest INFOGRAFIC.

Care sunt măsurile educative neprivative de libertate ?

Măsurile educative neprivative de libertate reglementate în noul Cod penalsunt stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârşit de săptămână și asistarea zilnică.

Stagiul de formare civică reprezintă în fapt un program cu o durată maxim de 4 luni la care minorul este obligat să participe, sub atenta monitorizare a serviciului de probațiune; rolul programului respectiv este acela de a-l ajuta pe minor să înţeleagă consecinţele legale şi sociale la care se expune în cazul săvârşirii de infracţiuni şi de a-l responsabiliza cu privire la comportamentul său viitor.

Măsura educativă a supravegherii constă în controlarea şi îndrumarea minorului în cadrul programului său zilnic, pe o durată cuprinsă între 2 şi 6 luni, sub coordonarea serviciului de probaţiune, pentru a asigura participarea la cursuri şcolare sau de formare profesională şi prevenirea desfăşurării unor activităţi sau intrării în legătură cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare al acestuia.

Așadar, supravegherea nu presupune decât o monitorizare din exterior a conduitei minorului sub coordonarea directă a serviciului de probaţiune.

Consemnarea la sfârşit de săptămânăeste măsura educativă ce constă în obligaţia minorului de a nu părăsi locuinţa în zilele de sâmbătă şi duminică, pe o durată cuprinsă între 4 şi 12 săptămâni; minorul poate să părăsească locuinţa în această perioadă doar dacă are obligaţia de a participa la anumite programe ori de a desfăşura anumite activităţi impuse de instanţă.

Asistarea zilnică este o măsură educativă ce se poate dispune pe o durată cuprinsă între 3 şi 6 luni și care presupune  intervenţia directă a serviciului de probaţiune întrucât acesta întocmeşte programul zilnic al minorului ce include, alături de elementele obişnuite în raport de vârsta şi situaţia şcolară sau profesională a minorului (de exemplu, frecventarea cursurilor şcolare) şi pe cele impuse de judecător (de exemplu, să urmeze un curs de pregătire şcolară sau formare profesională, să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală etc).

Care sunt măsurile educative privative de libertate ?

Măsurile educative privative de libertatesunt internarea într-un centru educativ (pe o durată de la 1 la 3 ani) și internarea într-un centru de detenţie (pe o durată de la 2 la 5 ani sau de la 5 la 15 ani).

Internarea într-un centru educativ este măsura educativă ce constă  în internarea minorului într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale, precum şi programe de reintegraresocială.

Dacă minorul dovedeşte în timpul internării în centrul educativ că a făcut progrese semnificative în direcţia reintegrării sociale, după executarea a cel puţin jumătate din durata măsurii, judecătorul poate dispune, fie înlocuirea acestei măsuri cu măsura asistării zilnice, dacă nu a împlinit vârsta de 18 ani, fie eliberarea, atunci când a împlinit vârsta de 18 ani.

În ambele ipoteze, judecătorul va impune respectarea uneia sau mai multor obligaţii(de exemplu să urmeze un curs de pregătire şcolară sau formare profesională; să nu depăşească, fără acordul serviciului de probaţiune, limita teritorială stabilită de instanţă; să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanţă etc).

În cazul în care minorul nu are un comportament care să permită repunerea sa în libertate înainte de împlinirea duratei măsurii, el va rămâne în centrul educativ până la executarea integrală a acesteia sau chiar judecătorul poate dispune continuarea executării măsurii educative într-un centru de detenție.

În situația în care cel internat a împlinit vârsta de 18 ani şi are un comportament prin care influenţează negativ sau împiedică procesul de recuperare şi reintegrare a celorlalte persoane internate, judecătorul poate dispune continuarea executării măsurii educative într-un penitenciar.

Măsura educativă a internării într-un centru de detenţie presupune ca minorul să fie internat într-o instituţie specializată în recuperarea minorilor, cu regim de pază şi supraveghere, unde să urmeze programe intensive de reintegrare socială, precum şi programe de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor sale.

Legiuitorul a prevăzut că și în acest caz judecătorul poate dispune continuarea executării măsurii într-un penitenciar după împlinirea vârstei de 18 ani atunci când în cursul executării persoana are un comportament prin care influenţează negativ sau împiedică procesul de recuperare şi reintegrare a celorlalte persoane internate.