Mita-data-pentru-ministrul-Culturii-Kelemen-Hunor-768x420
Anchete DNA

Mita de millioane la ministerul condus de Kelemen Hunor pentru renovarea TNB și Bibliotecii Naționale/Vezi documente, Sictir !

Mita de millioane la ministerul condus de Kelemen Hunor pentru renovarea TNB și Bibliotecii Naționale

 
Doar pentru a primi la timp 82 de milioane de euro de la Ministerul Culturii, patronul companiei Aedificia Carpați, Petre Badea, a fost de acord să plătească o mită de 3,8 milioane de euro, așa cum reiese din rechizitoriul DNA.

Banii ca mită au fost dați în perioada 2010-2012, interval de timp în care Aedificia Carpați a avut trei contracte cu Ministerul Culturii: pentru renovarea Bibliotecii Naționale, a Muzeului Național de Artă a României și a Teatrului Național București

Conform anchetei, banii erau dați de Petre Badea senatorului Verestoy Attila, decedat între timp. Acesta la rândul său, a dat din cele 3,8 milioane de euro, o sumă de 1,2 milioane de euro unor înalți funcționari ai Ministerului Culturii din perioada 2010-2012.

Kelemen Hunor a fost ministrul Culturii în perioada ianuarie 2010-iunie 2012. Din 2010 încep să apara în declarația sa de avere mai multe proprietăți care însă sunt trecute că ar fi fost obținute de proaspăta sa soție din acel moment.

 

Înalți funcționari din Ministerul Culturii ar fi primit o mită de 1,2 milioane de euro de la Petre Badea, patronul firmei de construcție Aedificia Carpați, bani care ar fi oferiți prin intermediul fostului senator Verestoy Attila, așa cum reiese dintr-un comunicat al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). În acel moment, ministru al Culturii era Kelemen Hunor, actualul șef al UDMR. Până în acest moment acesta nu ne-a răspuns la nicio întrebare din cele trimise legate de acest subiect.

Banii au fost dați pentru ca Petre Badea și firma sa să beneficieze de plățile la timp oferite de Ministerul Culturii în trei contracte de lucrări încheiate cu ministerul în perioada 2010-2012.

Pentru ca Aedificia Carpați să beneficieze la timp de plata celor 82 de milioane de euro din cele trei contracte, Petre Barbu i-a dat lui Verestory mita de 3,8 milioane de euro, iar acesta a direcționat 1,2 milioane de euro către reprezentanți ai Ministerului Culturii, minister condus de Kelemen Hunor.

Ce știu anunțat procurorii

„În perioada 2010 – 2012, Petre Badea, în calitate de administrator al Aedificia Carpați SA, a oferit unui membru al Parlamentului României (în prezent decedat) echivalentul în lei al sumei de 3.845.000 de euro, din care a remis suma de 6.999.067 de lei (echivalentul a 1.275.000 de euro), pentru ca acesta să-și folosească influența pe care o avea asupra unor înalți funcționari publici din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, responsabili să îndeplinească acte care intrau în îndatoririle acestora de serviciu, în vederea asigurării plății lucrărilor pe care societatea Aedificia Carpați S.A. le efectua în cadrul unor contracte de reabilitare a unor instituții publice culturale din București”, scriu procurorii DNA.

Petre Badea și persoana respectivă au convenit ca plata acestei sume de bani să fie disimulată sub forma unui contract de consultanță pe care inculpata Aedificia Carpați S.A. urma să îl încheie cu o societate de avocatură, lucru care s-a și întâmplat. „Ulterior, suma de bani a fost retrasă din cont și predată în numerar parlamentarului, în mai multe tranșe”, se mai precizează în comunicatul procurorilor.

„În aceeași perioadă, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, din dispoziția inculpatului Badea Petre, acel contract fictiv și plățile aferente acestuia (cheltuieli care nu au avut la bază operațiuni reale) au fost evidențiate în actele contabile ale S.C. Aedificia Carpați S.A., fapt care a avut ca urmare diminuarea obligațiilor fiscale pe care inculpata le-a avut de plată către bugetul de stat”, au mai precizat procurorii

Acuzațiile: De ce nu este vizat de anchetă și Kelemen Hunor

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

  • Petre Badea, la data faptelor administrator al Aedificia Carpați S.A., pentru săvârșirea a infracțiunilor de: cumpărare de influență și evaziune fiscală.
  • Firma Aedificia Carpați SA, pentru săvârșirea a infracțiunilor de: cumpărare de influență și evaziune fiscală.

De aici reiese că nici Verestoy Attila, nici Kelemen Hunor nu sunt acuzați în această anchetă. Ba chiar, procurorii s-au ferit să le precizeze numele în comunicatul de presă, dând doar indicii clare doar persoana lui Verestoy Atilla, în timp ce legătura sa cu Ministerul Culturii este descrisă ca fiind cu “înalți funcționari”.

Motivul pentru care cei doi lideri nu sunt anchetați constau în faptul că Verestoy Attila a decedat la începutul acestui an la vârsta de 63 de ani, iar procurorii nu au reușit să obțină cooperarea patronului Petre Badea care să recunoască unde ar fi ajuns mita de milioane de euro.

Patronul Aedificia neagă acuzațiile

De altfel, Petre Badea nu recunoaște acuzațiile aduse de DNA, așa cum reiese dintr-un comunicat legat de acest dosar al procurorilor.

„Compania Aedificia Carpati și directorul acesteia, Petre Badea resping categoric acuzațiile formulate de procurorii DNA în dosarul trimis către instanța de judecată. Din însuși conținutul comunicatului DNA rezultă inadvertente, contradicții și confuzii referitoare la presupusele fapte, asa cum sunt acestea descrise de procurori”, se precizează în comunicat

Pe durata anchetei compania Aedificia Carpați și directorul acesteia au cooperat prompt și transparent, „au pus la dispoziție toate documentele și materialele solicitate, au furnizat înscrisuri relevante, astfel încât probele concrete ce demonstreaza că nu exista, în fapt, nici prejudiciu și nici vinovații se regăsesc deja în dosarul cauzei”, mai scrie în comunicat.

Ca parte a atitudinii sale proactive și responsabile compania Aedificia Carpați a indisponibilizat, punând la dispozitia statului în mod voluntar, suma de 2,257,764 lei, suma ce reprezintă valoarea presupusului prejudiciu invocat de parchet.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalul București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Cele trei contracte ale Aedificia cu Ministerul Culturii

Așa cum reiese din comunicatul DNA, Petre Badea ar fi dat șpagă pentru a primi la timp plata sumelor din contractele încheiate cu Ministerul Culturii, contracte încheiate în perioada 2010-2012.

Conform SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice) în perioada respectivă, Aedificia Carpați a beneficiat de trei contracte cu Ministerul Culturii. Este vorba de:

  • Contract atribuit pe 2 martie 2010 pentru „execuție lucrări de punere în funcțiune a întregului ansamblu Biblioteca Națioanală a României prin integrarea corp aulă și corp tehnic”.
    Valoarea contractului a fost de 34,87 milioane de euro
  • Contract atribuit pe 25 februarie 2011 pentru “execuție lucrări la Corpul Central al Muzeului Național de Artă al României”.
    Valoarea contractului a fost de 2,9 milioane de euro
  • Contract atribuit pe 26 martie 2011 pentru „execuție lucrări la Teatrul Național IL Caragiale București”.                                                                               Valoarea contractului a fost de 45 de milioane de euro.

Rezultă că Aedificia Carpați a beneficiat de 82,5 milioane de euro de la Ministerul Culturii în cele trei contracte.

Ministrul Culturii în perioada 2010-2012 a fost Kelemen Hunor

Procurorii susțin că o parte din mita de 3,8 milioane de euro pe care Petre Badea i-a dat-o lui Verestoy Attila a fost dată de fostul senator unor înalți funcționari din Ministerul Culturii din acel moment. Kelemen Hunor era atunci Ministrul Culturii, mandat deținut între ianuarie 2010 și mai 2012. La acest moment el este președintele UDMR. Nu am reușit până la acest moment să-l contactăm pe șeful UDMR pentru a ne preciza dacă Verestoy i-a dat mita sau dacă a fost audiat cumva de procurori în acest caz și dacă a vorbit vreodat[ cu Verestoy Attila despre plățile pentru Aedificia Carpați.

Cert este că până să ajungă în fruntea Ministerului Culturii, Kelemen Hunor era un politician fără o avere foarte mare.

Kelemen Hunor a fot numit în funcția de ministru al Culturii pe 16 ianuaroe 2010. Conform declarației de avere completate la acel moment, el nu avea niciun imobil, niciun teren, nici măcar un automobil. Avea însă economii de 160.000 de lei în cont și raporta câștiguri salariale ca deputat și de la UDMR de aproape 135.000 de lei pe anul precedent.

În declarația de avere completată în 2011 care conține date pentru anul 2010, adică după numirea ca ministru, Kelemen Hunor trece în declaraia de avere că a cumpărat un teren intravilan în Cluj Napoca de 292 metri pătrați. Ba chiar, își cumpără și o casă de locuit de 119 metri părați tot în Cluj-Napoca. Hunor nu trece că ar fi făcut vreun credit pentru obține aceste proprietăți, doar că din conturile sale dispar 100.000 de lei, iar veniturile sale salariale scad până la 60.000 de lei pe an.

La eliberarea din funcție, din 10 mai 2012, averea lui Hunor este în mare parte la fel, doar economiile bancare cresc până la 70.000 de lei.

În 2012, după ce pleacă din funcția de ministru, Kelemen Hunor se însoară. Iar în declarația de avere completată în 2013 apar o mulțime de proprietăți, care conform șefului UDMR ar fi aparținut soției.

Este vorba de un terenuri de 7000 de metri pătrați cumpărate de soție în 2003.

Însă, tot în 2013 și Kelemen Hunor mai cumpără un teren agricol de 711 metri pătrați în Cluj Napoca.

Pe lângă casa cumpărata în 2010 de Kelemen Hunor, soția sa mai aduce în familie alte două case, situate în județul Harghita. Partenera de viață a lui Hunor mai deținea și bijuterii și tablouri de 6.000 de euro.

Kelemen Hunor nu ne-a răspuns până la acest moment nici la întrebarea legată de prețul cu care și-a cumpărat proprietățile din anul 2010, după ce a ajuns ministru al Culturii. Conform declarații de avere el a cumpărat un apartament și un teren intravilan în Cluj Napoca, iar din conturi au fost cheltuiți doar 100.000 de lei, conform declarațiilor de avere.

Povestea lui Verestoy sau Drujba lui Dumnezeu

Personajul poate cel mai important din acest dosar al DNA este Verestoy Attila, decedat în ianuarie 2018. El a fost un fel de lider al UDMR din umbră, cel care a dirijat activitatea partidului după Revoluția din 1989.

Înmulțirea defrișărilor pădurilor din România a coincis cu implicarea în afacerile cu lemn a familiei politicianului care apoi avea să fie poreclit “Drujba lui Dumnezeu”. Attila Verestoy spune că “titlurile” i-au fost date de adversarii politici și nu au legătură cu realitatea.

În 1989 exporturile României au fost înregistrate pentru prima data în bazele de date ale Organizației Națiunilor Unite, țara noastră exportând în ultimul an de comunism lemn prelucrat sau bușteni în valoare de 646 de milioane de dolari și mobilă de 1,5 miliarde de dolari. În 1998, familia unuia dintre cei mai longevivi politicieni din România era implicat din ce în ce mai mult în afacerile cu prelucrarea lemnului. Este vorba de Attila Verestoy, cel care avea să devină liderul din umbră al UDMR.


Bukarest, 2016. december 20.
MTI Fotó: Baranyi Ildikó

Verestoy Attila, poreclit și „Kerestoy” sau „Drujba lui Dumnezeu”, a susținut că nu a făcut nicio afacere prin care să taie vreun copac
Într-un raport relevant din același an, citat de Centrul de Jurnalism Independent, se arată că 63,4% din producția de cherestea se îndrepta spre Ungaria, iar exportul a fost dirijat prin firme din Miercurea-Ciuc (Carhent Impex SRL, Korax SA, Vulturul SRL – apropiate șefilor Direcției Silvice), Odorheiu Secuiesc (Ivo Impex, Alimpex SA), Sf. Gheorghe (Sumulur SRL, Prod Com Cerbul, Tamaris). Sursa aici: https://www.crji.org/articole.php?id=4045

„Kerestoy”

Printre acestea, Ivo Impex a fost înființată în 1991 de Verestoy, care apoi l-a lăsat să se ocupe de afaceri pe fostul său cumnat Ferenczy Karoly. Acesta și sora senatorului UDMR s-au separat în urmă cu doi ani.

După doar câțiva ani, implicarea Ivo în tăierile de păduri devenise suficient de semnificativă cât să fie amintită amintită de reprezentanții Ministerului Mediului care au avut curaj să precizeze numele unei firme cu legături spre familia Verestoy. Inspectorii notau că societatea ar tăia excesiv zone împădurite din Harghita, conform aceluiași material publicat de Centrul de Jurnalism Independent.

Tribunul Corneliu Vadim Tudor a speculat afacerile senatorului UDMR și l-a denumit imediat „Drujba lui Dumnezeu” sau „Kerestoy”. Așa s-au născut poreclele celebre ale senatorului UDMR.

Unul dintre ultimele interviuri ale lui Verestoy

Attila Verestoy: „Eu nu am tăiat păduri!”

Rep.: Cine v-a spus că sunteți Drujba lui Dumnezeu?

V.A: Adversarii politici, dar nu este nimic adevărat.

Nu ați făcut afaceri cu …?

Nu, dacă vă uitați, eu nu am fost niciodată implicat în firme care au tăiat păduri. Niciodată. Puteți verifica!

Atunci cum vă explicați legenda care s-a creat în jurul dumneavoastră?

Au fost acuzațiile unor adversari politici. Unul dintre ei lucra la Administrația Bazinală Mureș (Teodor Giurgea n.r.) și el a spus în urmă cu câțiva ani că inundațiile din zonă se produc din cauza defrișărilor produse de mine. L-am dat în judecată și am câștigat.

Vă supără că vi se spune Drujba lui Dumnezeu?

Nici nu mai contează, important este faptul că nu este adevărat. Repet, eu nu am tăiat păduri. Alții au făcut-o și ca să se ascunsă, au spus că eu defrișez. Asta este adevărul!

Afacerile liderului UDMR

În ciuda declarațiilor senatorului UDMR, familia sa nu a fost străină de afacerile cu lemn de după Revoluție. Chiar și acum, soția sa este cenzor la o fabrică de mobilă, iar cumnatul conduce două societăți cu legături în acest domeniu.

  • ÎNCEPUTURILE

În anii ‘90, Attila Verestoy era implicat direct sau prin rude/apropiați în mai multe firma care aceau activități în domeniul prelucrării lemnului. Este vorba de Ivo Odorheiul Secuiesc, Famos Odorheiul Secuiesc și Metwooplast Odorheiul Secuiesc.

La Famos, Verestoy controla societatea prin Programul Angajaților Salariați care era acționarul majoritar.

În cadrul Ivo și Metwooplast, cumnatul parlamentarului UDMR, Karoly Ferenczy, deținea controlul.

  • ASCENSIUNEA

Cu banii obținuți din afacerile cu lemn, Verestoy a făcut investiții în mai multe firme, Trans Aluminiu, Hungastro, Junior Com Odorheiul Secuiesc, Mes SA Slatina, Mes Sem Slatina, Matrita Odorheiul Secuiesc, MHS Trucks, Bavaria Leasing București.

Bavarian Leasing îi avea ca acționari pe Constantin Radu Catafnat, Daniel Dăianu, Valeriu Romulus Șerban Patriciu (fratele lui Dinu Patriciu), Automobile Bavaria și Michael Horst Schmidt. Acesta din urmă este un apropiat al președintelui Klaus Iohannis, cel căruia i-a pus la dispoziție un apartament în București pe perioada campaniei electorale din 2014.

Legături cu Cristian Burci, prin offshore-uri

Totodată Verestoy a mai fost implicat și în garantarea unor împrumuturi realizate de două firme controlate de Cristian Burci, este vorba de Protan SA și Investment Group București.

Aceasta din urmă este controlată de un offshore cipriot, Caryston Enterprisese Ltd.

Garanția constituită de Verestoy Attila, în favoarea Protan SA

Verestoy garantează un împrumut de șase milioane de lei al Investment Group București către Banca Raiffeisen, două credite de 13 milioane de euro Protan SA. De altfel, parlamentarul UDMR și Burci sunt sau au fost implicați în firma înregistrată în Luxemburg, International Railway.

Cât despre Protan, firmele offshore Benetris Enterprises Ltd. şi Brendana Enterprises, controlate de omul de afaceri Cristian Burci, au vândut pe bursă, în 2011, firma Phoenix Farm, care deţine 76% din acţiunile Protan Bucureşti către Atev Fehérjefeldolgozá din Ungaria, un partener de afaceri al Protan.

Marea lovitură, vânzarea Hungastro

Dacă afacerile din jurul lemnului i-au facilitat ascensiunea lui Attila Verestoy, vânzarea Hungastro i-a asigurat resursele financiare care i-au permis să se retragă din aceste afaceri și să devină un investitor pe bursă. Grupul francez ACCOR i-a oferit 12 milioane de euro, între 2005-2007, pentru renunțarea la pachetul de acțiuni de la Hungastro, firma specializată în emiterea tichetelor de masă și care avea, cum a scris presa, un contract preferențial cu Poșta Română.

După cum se poate vedea, în procesul de vânzare a fost inclus și un offshore din Cipru, Manilife ltd, firmă care nu figurează în declarațiile de avere și interese ale senatorului.

Portofoliul lui Verestoy, mutat în investițiile bursiere

După această lovitură, Verestoy și-a îndreptat aproape în totalitate atenția asupra pieței bursiere.
Conform ultimei declarații de interese acesta mai deține acțiuni doar la: Junior Com srl, Eastern Securities SA, Direct Factor SA IFN, Trinserv PB srl, Mes Slatina SA, Mes Sem srl, Sajo-Hor KFT, Sajo-Hor KFT, General Kemia KFT, Eurorail Ways Holdings SA și Famos Odorheiul Secuiesc, unde soția sa este cenzor.

În schimb, acesta deține un portofoliu de peste 30 de milioane de lei pe Bursa de Valori București