page-696x348
Condamnari

#LaMuieCIORDACHE: AMNISTIA-GRATIEREA si FILIERA LIBANEZA a FINULUI Condamnat/Muie cu FURCA>

Sursa:Realitateadeolt.net

FB_IMG_1542551215495

Florin Iordache şi „Filiera Libaneză“. Interesul direct al deputatului de Olt pentru amnistia şi graţierea care i-ar scăpa finul de închisoare

  • Realitateadeolt.net dezvăluie că unul dintre motivele pentru care Florin Iordache a dat Ordonanţa 13, atunci când era ministrul al Justiţiei, este că printre beneficiarii măsurilor se numără şi finul său, Henri Saouma, zi Rico, om de afaceri de origine Libaneză.

 

  • Libanezul şi-a dezvoltat un imperiu financiar în Caracal, cu susţinerea şi sub oblăduirea directă a deputatului Iordache, Saouma şi alţi oameni de afaceri din Orientul Apropiat mutându-şi afacerile în Olt, odată cu intrarea fostului ministrul al Justiţiei în Parlament.

În urmă doi ani, Rico şi alţi 13 dintre inculpaţi au fost condamnaţi de Tribunalul Dolj, în dosarul privind evaziunea fiscală de la societatea „Zahărul” Corabia, la pedepse de închisoare cu executare care însumează peste 120 de ani. Decizia a fost atacată de inculpaţi cu apel, iar dosarul se află acum pe rolul Curţii de Apel Craiova.

Rico şi ceilalţi inculpaţi din Dosarul „Zahărul“ Corabia au fost găsiţi vinovaţi că au înfiinţat 24 de societăţi comerciale prin intermediul cărora au derulat activităţi comerciale ilicite, folosindu-se de faptul că achiziţiile intracomunitare sunt scutite de plata TVA.

Gruparea a fost destructurată, pe 5 noiembrie 2012, când poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Craiova, împreună cu procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova, au descins la 10 locaţii – locuinţe şi sedii de societăţi comerciale – majoritatea din Craiova şi comunele limitrofe, dar şi din Corabia şi Caracal, Ilfov şi Bucureşti, aparţinând suspecţilor.

Astfel, potrivit anchetatorilor, suspecţii au înfiinţat, în Bulgaria şi Ungaria, mai multe societăţi comerciale în numele cărora erau efectuate achiziţii intracomunitare de mărfuri din România, scutite de plata TVA.În realitate, prin utilizarea de documente false, mărfurile erau comercializate pe teritoriul României, fără plata taxelor şi impozitelor aferente, prin intermediul altor societăţi comerciale, controlate tot de membri grupării. După cum au mai comunicat anchetatorii, cu titlu de exemplu, prin intermediul uneia dintre aceste societăţi, respectiv SC Zahărul Corabia SA, a fost creat un prejudiciu de peste 6.300.000 lei, prin înregistrarea fictivă a aproximativ 10.000 tone de zahăr, ca fiind livrare intracomunitară, lucru ce nu corespundea realităţii.

Pe 6 noiembrie 2012, nu mai puţin de 14 persoane au fost reţinute în acest dosar: Andrei Dumitru, Felician Popa, Ana Popa, Costinel Carşin, Ion Laurenţiu Chiriac, Costinel Moandă, Gabriela Duinea, Silviu Moandă, Ion Marius Voiculescu, Daniela Popescu, Alexandru Adelin Maria, Dumitru Cristian Udrescu, Rabie Abdalla (director executiv al SC Zahărul Corabia SA) şi Henri Saouma. Toţi cei 14 au fost arestaţi preventiv la momentul respectiv, însă, ulterior, cu toţii au fost eliberaţi, majoritatea fiind plasaţi sub control judiciar de instanţele craiovene.

Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova au finalizat cercetările în cauză şi au întocmit rechizitoriul prin care au dispus trimiterea în judecată a celor 14 inculpaţi, dar şi a altora care nu au fost reţinuţi la momentul destructurării grupării, sub acuzaţia de evaziune fiscală, în total fiind inculpate 18 persoane în acest dosar de amploare. Gurparea a fost acuzată de un prejudiciu total, cauzat prin eludarea plăţii taxelor şi impozitelor aferente bugetului de stat, estimat la 4,5 milioane de euro.

Magistraţii Tribunalului Dolj au dispus pedepse de închisoare cu executare care, însumate, depăşesc 120 de ani. Cinci dintre inculpaţi au fost condamnaţi la 10 ani de închisoare cu executare: Felician Popa, Andrei Dumitru, Ana Popa, Adrian Popa, Ion Laurenţiu Chiriac.

Pedepse de şapte ani au primit următorii: Costinel Carşin, Costinel Moandă, Silviu Moandă, Ion Marius Voiculescu, Gabriela Duinea, Iulian Cezar Jipescu.

La şase ani de închisoare au fost condamnaţi următorii: Daniela Popescu, Rabie Abdalla. Câte cinci ani de închisoare au primit Alexandru Adelin Maria şi Dumitru Cristian Udrescu.

Henri Saouma, zis Rico, a fost condamnat la opt ani de închisoare cu executare, dar şi la pedeapsa complementară constând în decăderea din dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale, pe o perioadă de cinci ani.

Două dintre inculpate, Alina Maria State şi Victoria Butaru, au fost achitate de instanţă.

Omul de afaceri libanez Henri Saouma, zis Rico, finul lui Florin Iordache (sursa foto: comisarul.ro)
Omul de afaceri libanez Henri Saouma, zis Rico, finul lui Florin Iordache (sursa foto: comisarul.ro)

Potrivit gazetanoua.roHenri Saouma, care este finul deputatului de Olt Florin Iordache, nu e implicat doar în acest gen de matrapazlâcuri. De-a lungul vremii, el a pus mâna pe mai multe terenuri din Caracal, având de partea sa aliaţi de nădejde, precum fostul primar al urbei, Gheorghe Anghel.

Prietenia dintre Florin Iordache şi Rico este veche, potrivit sursei citate, pecetluită prin înrudirea celor doi ca naş şi fin. Povestea lor începe în urmă cu peste un deceniu, atunci când un grup de arabi a descins pentru prima oară în Caracal. Nimeni nu ar putea spune cu certitudine cum şi de ce au ajuns libanezii tocmai în acest oraş, după ani şi ani de afaceri în Bucureşti. Coincidenţă sau nu, tocmai atunci Florin Iordache era ales pentru prima oară ca, iar surse locale spun că el i-ar fi adus pe arabi aici. Asta după ce libanezii au înfiinţat şi lichidat mai multe firme în Capitală. Firmele se ocupaseră cu comerţul, schimbându-şi extrem de des adresele şi acţionarii.

Pe Henri Saouma (născut în în 1971, la Beirut) îl găsim pentru prima oară în România în 1994, ca acţionar în firma Etoile Com SRL. Evident că, o dată ajuns în Caracal, el i-a fost prezentat primarului de atunci  Gheorghe Anghel şi el trimis în judecată într-un dosar de corupţi şi condamnat, în primă instanţă, în alte două.

Printre primele acţiuni ale libanezului în Caracal s-a numărat şi implicarea acestuia în afacerea SUINPROD, complexul de creştere şi îngrăşare a porcilor falimentat de şmecherii postdecembrişti şi vândut pe mai nimic în comparaţie cu ceea ce a reprezentat cândva această unitate economică pentru judeţul Olt. Ei bine, după ce Primăria Caracal s-a retras, în mod dubios, de la masa credală formată în cadrul falimentului SUINPROD, deşi avea o sumă importantă de recuperat de la societatea falită, libanezul Saouma şi compatrioţii săi cu care se însoţise ca parteneri de afaceri în Caracal prind, şi ei, o halcă din cadavrul economic de la marginea oraşului, punând mâna pe câteva hale ale fostei crescătorii de porci. Cât au scos din vânzarea acestora, pe bucăţele, doar ei şi romii care au încărcat sute de căruţe şi zeci de camioane cu fier şi cărămizi ştiu.

Presa vremii scria că, sub protecţia lui Iordache, vânzarea halelor cumpărate la un preţ derizoriu a însemnat, în parte, o ţeapă trasă clienţilor romi. Câţiva dintre aceştia, simţindu-se înşelaţi, au început să facă valuri.

Ei s-au lovit însă de un zid atunci când au încercat să-şi arate supărarea instituţiilor abilitate ale statului: Iordache era deputat în Parlamentul României, prietenul şi colegul său de partid Gheorghe Anghel era primarul oraşului, iar soţia lui Iordache – preşedinte al Judecătoriei Caracal. Romii au rămas atunci cu buza umflată.

De atunci, afacerile lui Rico au înflorit an de an la Caracal: SC Monte Verde SRL (specializată în activităţi de comerţ), SC Monte Verde Group SRL (prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor), SC Monte Verde Distribution SRL (comerţ cu ridicata al fructelor şi legumelor) şi SC Spartan Pază şi Protecţie SRL.

Potrivit surselor realitateadeolt.net, unul dintre motivele pentru care Florin Iordache a dat Ordonanţa 13, atunci când era ministrul al Justiţiei, este că printre beneficiarii măsurilor se numără şi amicul său, Henri Saouma. Şi în prezent, Iordache susţine făţiş „nevoia“ unei astfel de ordonanţe şi este unul dintre cei mai mari critici ai raportului MCV şi ai rezoluţiei adoptate de Parlamentul European, care critică modificările adoptate în domeniul Justiţiei