FB_IMG_1502629855520
Anchete DNA

JUSTITIE Calarasi/Motivul pentru care judecatoarea Gabriela TANASE a dorit sa nu JUDECE Inculpatii care au FRAUDAT INCDA Fundulea/Avicola si Ferma PCR, jefuite/Arbagic si Tudor au jefuit ferma Floroaica-Valcelele si avicola Dragos Voda/Dupa jefuire, au fost cumparate de Vasile Iliuta-Mosierul Baraganului/Rog „Procurorul din agenda” sa se Sesizeze­čśÄ

11.10.2017
Ora estimata: 13:00
Complet: FCP1
Tip solutie:
Solutia pe scurt:
Document:
20.09.2017
Ora estimata: 12:00
Complet: FCP1
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: PENTRU LIPSA AP─éR─éRII INCULPA┼óILOR: Ifrim Elena, Eneschi Toma, Stan Aurel, Dobre Aurelian ┼či Cora Gheorghe se acord─â termen la data de 11 octombrie 2017 ora 13,00.
Document: ├Äncheiere de ┼čedin┼ú─â┬á ┬á 20.09.2017
03.08.2017
Ora estimata: 09:30
Complet: FCP1
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: pentru imposibilitate prezentare avocaţi
Document: ├Äncheiere de ┼čedin┼ú─â┬á ┬á 03.08.2017
25.07.2017
Ora estimata: 09:30
Complet: FCP2
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: Respinge cererea de ab┼úinere formulat─â de judec─âtor T─ânase Gabriela ├«n solu┼úionarea dosarului penal nr.1309/116/2016/a1*. Definitiv─â. Pronun┼úat─â ├«n ┼čedin┼ú─â public─â.
Document: ├Äncheiere ÔÇô ab┼úinere┬á ┬á 25.07.2017

646x404 (6)Toti oamenii lui Taracila
Bucuresteanul Gheorghe Tudose s-a intors, dupa 1990, in satul natal, Floroaica (comuna Valcelele) din judetul Calarasi. S-a izbit imediat de structurile vechi ale PCR care au acaparat Prefectura, Consiliul Judetean, multe primarii comunale, IPJ Calarasi si justitia locala, institutii cu care a dat piept cand a vrut sa-si recapete anumite drepturi incalcate de regimul comunist. Dupa 14 ani de lupta inegala cu vechile structuri, in ianuarie 2005, s-a adresat cu un denunt Cancelariei presedintelui Basescu, in „numele Dreptatii si Adevarului”, cu speranta ca a venit momentul anihilarii mafiei locale din Calarasi si pedepsirea penala a exponentilor acesteia. Inregistreaza si la Cancelaria presedintiala denunturile penale impotriva fostului prefect PSD (intre 1992-1996 si 2001-2004) Constantin Tudor si a lui Mihai Arbagic (fost suprefect PSD, fost presedinte PSD si vicepresedinte PSD al Consiliului Judetean, fost presedinte al Camerei de Comert), ambii considerati in judet oamenii de baza ai baronului local (senator PSD si fost ministru de interne) Doru Ioan Taracila. „Fostul prefect PSD Tudor Constantin este acela care, incepand cu anul 1990-1992, a incitat, i-a instigat pe fostii comunisti si securisti din judetul Calarasi la actiunile criminale pe care le-au savarsit in Capitala, atat la sediile partidelor istorice cat si in Piata Universitatii. El este acela care a mobilizat coloane de masini cu care a transportat in Capitala pe comunisti si securisti”.
Avicola si ferma PCR, jefuite
In denuntul penal inregistrat cu nr.3461/2005, se detaliaza componenta structurilor de criminalitate organizata: „Dominand puterea locala, Constantin Tudor si Mihai Arbagic au jefuit fosta ferma judeteana a PCR <<Floroaica>> din comuna Valcelele si Avicola <<Dragos Voda>>, furand tot ce se putea fura cu sau fara acte fictive, fiind protejati de superiorii lor de la judet. Dupa ce au falimentat aceste unitati economice, le-au lichidat fiind cumparate de seful mafiei judetene, Vasile Iliuta (multimiliardar, finantatorul si mituitorul demnitarilor mentionati), cu preturi derizorii, prin subevaluarea patrimoniilor, acestea fiind licitate fraudulos. Ferma partidului, cu un patrimoniu zootehnic, tehnologic si funciar de sute de miliarde de lei sa fie preluata cu un miliard de lei, suma care reprezinta doar valoarea gardului fermei PCR. Avicola Dragos Voda a fost cumparata de acest mafiot cu suma de 45 de milioane de lei, aceasta reprezentand contravaloarea a patru anvelope de tractor (…) In complicitate cu superiorii de la judet, s-a obtinut de la Banca Mondiala o finantare de 300.000 euro, in primavara lui 2003. (…) In realitate s-a savarsit deturnare de fonduri, angajandu-se o firma de-a mafiei locale, cu care s-a convenit sa se construiasca in judet platforme ecologice de gunoi, investitie care de fapt a ajuns in constructiile sectoruluui privat zootehnic din Floroaica (…). Nemaiputand suporta fraudele acestora, mi-am asumat riscurile, am luat pozitie impotriva lor si i-am denuntat (…) si la nivel central, la Curtea de Conturi”.
Atacat si ranit cu buldozerele
Metodele prin care a fost pedepsit denuntatorul Tudose depaseste orice inchipuire: „Vazand curajul meu, s-au convocat toti reprezentantii structurilor mafiote si mi-au declarat razboi deschis, cerandu-mi insistent si repetat sa parasesc localitatea cat si teritoriul judetului, in caz contrar imi vor suprima viata.(…) Ne-au deposedat de drepturi de proprietate funciara, folosind pentru aceasta acte cu continut fals. (…) Mi-au confectionat dosare penale prin care am fost condamnat pe nedrept, savarsind astfel represiune nedreapta. (…) Vazand ca nu parasim localitatea s-au convocat iarasi, opt persoane la numar, reprezentanti ai primariei Valcelele, care – avand avizul Prefecturii si al presedintelui CJ, luand cu ei trei buldozere cu cupe mari, au venit la domiciliul familiei mele. In plina zi, ne-au distrus intreaga proprietate, prin acte crunte de vandalism, actiune in timpul careia ne-au produs, mie si sotiei mele, grave vatamari corporale, care au necesitat peste 150 de zile de ingrijire medicala, la pat”. Imediat dupa comiterea barbariei, la 19 iunie 2001, victima tentativei de omor cu buldozerele primariei si prefecturii PSD, a depus plangere penala direct la IGPR (cu nr.202685/2001), impotriva fapturitorilor care l-au atacat la domiciliul sau (seful postului local de politie, ajutorul sefului de post, N. Heracle, primarul Vasile Iliuta, viceprimarul N.Tanase, tehnicianul primariei Razvan Iacob, secretarul primariei I. Stefanescu si cei trei mecanici care au actionat buldozerele in acele acte de vandalism „oficial”comise la 15.06.2001). Faptele descrise in plangerea de la IGPR sunt naucitoare pentru cine a crezut in statul de drept instaurat in judetul baronului PSD Taracila: „Primarul agresor cu ceilalti complici urlau la cei trei mecanici de pe buldozere, dandu-le dispozitie prin viu grai: „Treceti peste ei! Omorati-i! Eu raspund!” In acel moment s-a instigat la omor, mecanizatorii inconstienti, fiind sub influenta alcoolului, au ambalat la maximum utilajele, sotia mea fiind trantita la pamant, pe care am salvat-o eu de la moarte, deoarece mecanicul dement trecea cu buldozerul peste dansa. Atunci mecanicul agresor m-a prins pe mine cu cupa buldozerului, impingandu-ma in gard, cauzandu-mi leziuni pe corp, la picioare, torace si contuzii la bazin”.
Procedura de musamalizare
La nivelul Parchetelor si instantelor locale a urmat procedura de musamalizare a dosarelor civile si penale in care denuntatorul Tudose isi cerea dreptatea si pedepsirea penala a faptuitorilor. In 2005, Tudose sesiza autoritatile judiciare centrale: „Toate cauzele noastre penale au fost luate spre solutionare de catre judecatoarea Gabriela Tanase, vicepresedintele Tribunalului Calarasi. (…) In timpul audientei, Tanase m-a amenintat grav, spunandu-mi: Ti-ai permis sa ceri demisia, in scris, sub semnatura, a domnului prefect Tudor Constantin, si a domnului Arbagic Mihai? Aceasta mi-a mai zis: Vei fi condamnat la ani grei de puscarie! Mi-a mai recomandat sa parasesc judetul Calarasi. Dupa audienta, jud. Tanase Gabriela a preluat in recurs trei dosare penale in care figurau ca inculpati toti membrii mafiei, eu fiind cu sotia mea parti vatamate. (…) La acel termen, jud. Tanase, in calitate de presedinte de complet, mi-a aplicat abuziv o amenda judiciara in valoare de 5 milioane de lei, interzicandu-mi sa sustin recursul. Fac dovada, in acest sens, cu notele scrise pe inregistrare (…). In data de 3-4 noiembrie 2004, jud. Tanase Gabriela a preluat la completul sau alte doua cauze penale, care aveau ca obiect tentativa de omor si alte infractiuni. Le-a judecat in lipsa mea, eu fiind grav bolnav cu stationare la pat, cu dovezi medicale, si i-a achitat pe inculpati”.
NUP-urile lui Aragea
Cancelaria Prezidentiala era atentionata asupra „parteneriatelor” dintre inculpati si anumiti oameni ai legii: „Impotriva familiei mele actioneaza urmatorii magistrati care protejeaza structurile mafiote ale judetului: presedintele Judecatoriei Calarasi (jud. Olimpia Achim, intre anii 2001-2006 – n.n.), jud. Ionel Dinca (fost presedinte al instantei, dupa 1990, demis pentru probleme pe care din jena fata de cititori nu le dezvaluim inca; intre anii 2003-2004, conducerea CA Bucuresti a refuzat sa comunice presei daca jud. Ionel Dinca si-a depus declaratia referitoare la apartenenta la structurile fostei Securitati; este un campion al rebuturilor profesionale; a musamalizat dosarul de coruptie judiciara al procurorului Elena Lavric, desi Parchetul General comunicase confirmarea traficului de influenta – n.n. , S.A.), jud. Leonida Stefanescu, (in denunt i se imputa si ca a fost om de baza al Securitatii, inainte de 1989, fapt ce ar trebui verificat de CNSAS si CSM – n.n.). Acestia au actionat impotriva noastra, prin complicitate cu avocatul Catalin Stan, care i-a aparat pe mafioti in toate cauzele penale (…). La nivelul Parchetului judetean Calarasi: procurorul-sef Stelica Aragea, procurorul-sef adjunct Ilie Stanciu, procurorul Purcarea. La Parchetul local Calarasi: procurorul-sef si adjunctul sau, Doina Nutu, persoana in slujba structurilor mafiote, care apare ca procuror de sedinta in toate cauzele noastre penale punand concluzii, permanent si repetat, de achitare a inculpatilor”. Intr-un alt denunt penal, ingropat la Bucuresti, victima mafiei calarasene ii acuza pe procurorul Nicoleta Neagu (de la parchetul judetean) si pe politistul inspector Stefan Dinu (de la IPJ) ca „in calitate de anchetatoori, cei doi – prin premeditare si complicitate cu cei 16 inculpati, membrii ai mafiei judetene, au tergiversat solutionarea acelor cauze penale, timp de trei ani, urmarindu-se in fapt , aparitia prescriptiei in favoarea inculpatilor (…). Cei doi sefi ai Parchetului judetean, procurorii Stelica Aragea si Ilie Stanciu au aparat, de fapt, structurile mafiote, de ficare data dand solutii repetate cu neinceperea urmaririi penale impotriva faptuitorilor”.
Eliminat din afaceri
Exista si mafii locale care actioneaza cu scopuri economico-financiare, dar care utilizeaza Politia si Justitia pentru a distruge pe cei care nu cotizeaza sau care fac concurenta firmelor unor vip-uri judetene. O astfel de mafie este cea din judetul Prahova, condusa pana acum doi ani de comisarul de politie Constantin Dumitru de la IPJ, retinut si trimis in judecata de PNA. Dupa aproape cinci ani de tacere si frica, o victima a acestei mafii – Niculae Tanase – s-a adresat noului DNA cu un denunt (inregistrat cu nr.3398/18 04.2006) in care descrie cum a fost eliminat din lumea afacerilor, dus in arestul IJP si santajat de anchetatori, pentru a ceda o statie de benzina: „Eu am fost citat ca martor in dosarul cu anchetatul Draganescu Dragos Eugen. Fiind bolnav, nu m-am prezentat, dar in acest timp comisarul Constantin Dumitru mi-a sunat avocatul caruia ii spunea sa ma intalnesc cu el <<pentru a ne intelege>>. Nu am dat curs acestor cereri si din aceasta cauza comisarul Constantin cu o intreaga echipa s-au deplasat la spitalul unde eram internat, unde a amenintat tot personalul din spital, afirmand ca sunt escroci care s-au ascuns de Justitie. In dimineata zilei de 14 februarie 2001, 20 de persoane de la IGPR si IJP, conduse de comisarul Dumitru au navalit in incinta in care ma aflam, mi-au spus ca au mandat de aducere si mi-au pus catusele (…)”.
„Peco pentru anchetatori”
Martorul Niculae Tanase prezinta in denuntul de la DNA cum a fost anchetat la comanda mafiei locale: „Am fost dus la un Parchet din Ploiesti, unde doamna procuror Balica m-a amenintat ca daca nu-i dau statia Peco din Fundeni ma va aresta. La refuzul meu, mi-a dat mandat de arestare pentru cinci zile, cu indicatia ca in acest timp sa ma mai gandesc. In acele cinci zile de arest am fost anchetat de dimineata pana noapte tarziu si supus unor presiuni si amenintari groaznice din partea comisarului Constantin Dumitru. La expirarea datei limita de arestare am fost readus in fata doamnei procuror Balica, si i-am spus ca refuz propunerea pe care mi-a facut-o. (…) Rechizitoriul mi s-a intocmit pentru fapte de complicitate, nedovedite, iar trimiterea in judecata pentru infractiunea de instigare, de asemenea nedovedita. (…) Pe tot parcursul detentiei mele de la Penitenciarul Ploiesti, am suportat rele tratamente din partea medicului colonel Nicolae Popovici. (…), care nu a dat curs indicatiilor terapeutice ale medicilor mei curanti, lasandu-ma in mod premeditat fara tratament si regim adecvat, argumentandu-mi ca oamenii mai si mor. (…) Comisarul Constantin vroia bani de la mine pentru a ma scoate din puscarie, iar doctorul penitenciarului, Popovici, pentru a-mi face viata mai usoara in inchisoare, prin aplicarea tratamentului prescris de specialisti, afirmand ca am destui bani. (…) Toate plangerile pe care le faceam catre sectia condusa de procurorul sef George Muscalu au fost solutionate cu trimiterea acestora la Parchetul CA Ploiesti. (…). Pentru toate aceste abuzuri, am facut plangere la CEDO, care mi-a fost acceptata, in acest moment dosarul meu aflandu-se in curs de judecata”.
Nimeni nu recunoaste
Mai multe personaje dintre cele acuzate mai sus nu au vrut sa comenteze in vreun fel faptele imputate lor de cei care se considera victime ale mafiilor locale. Alte personaje au respins acuzatiile, cu precizarea ca astazi oricine este liber sa reclame orice. De exemplu, discutii legate de corectitudine, incoruptibilitate si profesionalism in magistratura am purtat cu majoritatea judecatorilor si procurorilor din judetul Calarasi, acuzati de Gheorghe Tudose. Procurorii Stelica Aragea, Ilie Stanciu si Doina Nutu, de exemplu, s-au ferit de subiectul justitiabililor nemultumiti de activitatea parchetelor pe care le conduc. La fel au procedat si judecatorii Olimpia Achim si Ionel Dinca, ce si-au aratat respectul fata de presa sosita in documentare, dar numai atat. Teoretic, toti cei acuzati in astfel de inscrisuri judiciare (plangeri, denunturi, sesizari, memorii etc) se bucura de prezumtia de nevinovatie, atata vreme cat DIICOT si DNA nu-si fac datoria. Practic, insa, raman urmatoarele posibile urme ale criminalitatii organizate si coruptiei: A.N.-urile si faptele descrise de victimile acestor mafii locale, NUP-urile si achitarile in serie sau inculparile si condamnarile abuzive. Toate acestea sunt simptomatice pentru fenomenul de criminalitate organizata, ce a pus stapanire pe toate judetele tarii. O precizare: DIICOT s-a laudat, la ultimul bilant (pe anul 2005), ca are rezultate „bune”