catuse
Anchete DNA

JIHAD in Politicienii CORUPTI/ Sparlamentari, Ministri, Presedinti de CJ si Primari-Condamnati la ani grei de BULAU/ Ce facem cu AVERILE/ Unde e ANAFU?

Pentru prima data de la infiintare, Directia Nationala Anticoruptie a obtinut condamnari in peste 90% din cazuri, a declarat joi, la Chisinau, procurorul-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, informeaza Agerpres.
 
Pentru prima data de la infiintare, „DNA a obtinut condamnari in peste 90% din cazuri. Este un procent cu mult peste media europeana”, a spus Kovesi la Forumul Republica Moldova-Romania in domeniul justitiei.

 

„In ultimii cinci ani, procentul de achitari in DNA era undeva intre 10 si 12%. Apreciez ca este un procent firesc. Nu cred ca intr-un stat democrat procentul de condamnari trebuie sa fie de 100%”, a adaugat sefa DNA.
Ea a spus ca, in 2006, 360 de persoane au fost trimise in judecata, insa in 2010 acest numar a crescut la 937, iar in 2015 — la 1.258.
Printre cei trimisi in judecata in 2015 s-au numarat un prim-ministru, cinci ministri, 67 de deputati si cinci senatori, 97 de primari si viceprimari, 15 presedinti si vicepresedinti de consilii judetene, precum si 32 de directori de companii nationale, a mai aratat Kovesi la forumul cu tema ‘Reforma justitiei si lupta impotriva coruptiei in perspectiva europeana’.
In 2006, 155 de inculpati au fost condamnati definitiv, in 2010 — 154, iar in 2015 — 973, a adaugat ea.
Kovesi a tinut sa aminteasca „rolul pe care Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a avut in special in gasirea unor solutii de finalizare rapida a dosarelor”.
„In urma cu cinci ani, in Romania erau dosare care se judecau de sapte, opt sau zece ani de zile. Si acest lucru nu se datora incompetentei si nici neprofesionalismului procurorilor sau judecatorilor, ci se datora unor lacune din legislatie care de foarte multe ori erau exploatate de persoanele care erau trimise in judecata. Si pe buna dreptate. Asa intelegea o persoana trimisa in judecata sa isi faca apararea si era o modalitate legala de a se apara. Nu putem sa criticam acest lucru”, a mai declarat procurorul-sef al DNA.
Pe de alta parte, Kovesi a atras atentia ca provocarile actuale ale DNA sunt regimul imunitatilor, pastrarea stabilitatii institutionale si pastrarea cadrului legislativ si a instrumentelor de investigare
‘Au fost ani în care DNA a fost acuzată — și sper că cu această ocazie am să dărâm un mit — și anume că DNA face dosare politice. Pot să vă spun că printre persoanele cărora noi le-am solicitat ridicarea imunității sau care au fost investigare și trimise în judecată se regăsesc oameni care făceau parte din aproape toate partidele politice din România. Este important de spus că noi nu investigăm politicieni. Nu ne interesează dacă un politician aparține unui partid sau dacă face politică. Noi investigăm persoane care dețin funcții în instituții publice’, a afirmat Kovesi.
Ea a subliniat că independența DNA poate fi confirmată prin numărul mare de demnitari în cazul cărora s-a dispus ridicarea imunității, incolusiv parlamentari, miniștri sau prim-miniștri.
În 2015, DNA a cerut ridicarea imunității în cazul a șase deputați, un senator și un judecător al Curții Constituționale.
Pe de altă parte, șefa DNA a precizat că una dintre prioritățile instituției pe care o conduce este aceea de confiscare a averilor dobândite ilegal.
‘Din perspectiva mea, orice soluție de condamnare cred că este lipsită de eficiență dacă nu reușim în același timp să recuperăm prejudiciile cauzate statului sau dacă nu reușim ca persoanelor care s-au îmbogățit ilicit să le confiscăm averile. De aceea, în ultima perioadă de timp, acest lucru a fost o prioritate’, a adăugat Kovesi la forumul cu tema ‘Reforma justiției și lupta împotriva corupției în perspectiva europeană’.
Aceasta a subliniat că realitatea a confirmat faptul că în foarte multe situații ‘persoana anchetată acceptă mai curând să meargă în pușcărie, să fie privată de libertate decât să i se confiște averea’.
Procurorul-șef anticorupție consideră că, dacă statul ar reuși să valorifice bunurile confiscate ca urmare a dobândirii ilegale a acestora, veniturile la bugetul de stat ar depăși 500 milioane de euro.
‘Într-un an, procurorii DNA au indisponibilizat bunuri și valori de jumătate de miliard de euro. Poate 500 de milioane de euro nu pare o sumă foarte mare, dar, ca să vă faceți o idee, în România salariile medicilor într-un an sunt 300 de milioane de lei, deci am putea dubla salariile medicilor dacă această sumă ar fi executată efectiv sau am putea cofinanța proiectul de autostrăzi pe următorii trei ani’, a mai precizat Kovesi.
Șefa DNA a criticat Serviciul de Informații Externe (SIE), condus în prezent de Mihai Răzvan Ungureanu, pentru lipsă de colaborare. Laura Codruţa Kovesi a spus că, de trei ani, SIE nu a mai furnizat informaţii DNA, în condițiile în care de la SRI, spre exemplu, a primit 90 de sesizări doar în anul 2015.
„Nu pot să îmi explic de ce de la SIE în ultimii ani nu am primit vreo sesizare. Mi-e greu să cred că ofițerii SIE nu au informații. În 2015, din 5988 de dosare, 90 au avut la bază sesizari SRI, 22 au avut la bază sesizări DIPI (MAI) și 4 de la Direcția de Informații a Armatei, însă de la SIE nu am avut nici o informare”, a spus Laura Codruța Kovesi, citată de Digi24.
Șefa DNA a atras atenția că această lipsă de colaborare continuă în condițiile în care mulți dintre inculpații anchetați de procurorii anticorupție își deschid conturi în străinătate sau există firme străine anchetate în țările lor pentru mita dată în România.
Kovesi a precizat că și acest serviciu are obligația de a trimite informări atunci când în activitățile pe care le desfășoară sesisează fapte penale.
Șefa DNA a mai spus că i se pare imposibil ca ofițerii SIE să nu cunoască faptul că mai mulți infractori au cheltuit sume mari de bani pentru a cumpăra proprietăți în străinătate. A dat și un exemplu: un suspect a achiziționat o casă de șase milioane de euro în Franța și SIE nu a trimis nicio sesizare către DNA.
„Nu am primit niciodată informări de la SIE, am aflat din comisii rogatorii sau din investigații jurnalistice. Mi-e greu să cred că ofițerii de informații nu dau peste aceste elemente și nu înțeleg de ce nu sesizează DNA. Am vazut că foarte mulți dintre cercetați își mută averea și bunurile în străinătate. Este de siguranță națională, ca atunci când milioane de euro sunt transferate în off-shore, sau când sume considerabile de bani sunt date ca mită prin off-shore-uri pentru licitații publice”, a subliniat șefa DNA.