02-atac
Anchete DNA

HOPA/Ramona Mănescu e bună de BULAU😎

În anii boomului imobiliar, Ramona Mănescu a acaparat terenuri retrocedate în București în valoare de 4 milioane de euro. De fiecare dată, a acționat prin interpuși. FOTO: Silviu Matei/Mediafax.

Eurodeputatul Ramona Mănescu este proprietara unui loc de casă în cartierul Cotroceni, care nu apare în declarația sa de avere.

 

ramona_manescu_by_comisarcojocaru-d6mendf

Valoarea terenului: 625.000 de euro, în momentul în care a fost obținut, ianuarie 2008.

Mănescu l-a preluat cu ajutorul unui interpus, printr-o tranzacție cu bani-fantomă.

Terenul fusese retrocedat, cu doar o lună în urmă, de primarul general Adriean Videanu.

Retrocedarea avusese loc, formal, pe numele unei septuagenare. 

La data la care a fost implicată în această tranzacție subterană, Ramona Mănescu avea 35 de ani și tocmai se instalase în băncile Parlamentului de la Bruxelles.

Deși abia apărută pe scena mare a politicii din România, tipul acesta de întreprindere reprezenta pentru ea, de ani buni, „business as usual”.

Folosindu-se de interpuși, Ramona Mănescu reușise să manevreze, până atunci, terenuri în valoare de 3,3  milioane de euro.(Calculul AICI).

Toate, terenuri tocmai retrocedate.

Toate, preluate pe mâna mafiei imobiliare.

Mai jos, istoria prin care un teren din cartierul Cotroceni, retrocedat de statul român, a fost înghițit de averea ascunsă a unui politician român detașat la Bruxelles.

Septuagenara pe numele căreia – doar pe numele! –a curs întreaga procedură de retrocedare dispusă de primarul Adriean Videanu a ajuns, astăzi, la 88 de ani.

O cheamă – cu doi de t – Georgetta Trifan.

Bătrâna nu a vrut să se întâlnească cu RISE Project, dar a acceptat să vorbească la telefon: două convorbiri purtate la câteva luni distanță, cu vocea circumspectă, sfioasă a unei femei complet singure.

– Ce a căutat numele ei într-un dosar de retrocedare de la Primăria București?

Georgetta Trifan povestește că, în epoca de furie edilitară a comunismului, casa în care locuia, pe Calea Călărașilor, a fost demolată și, în compensație, a primit de la stat un apartament pe Șoseaua Mihai Bravu.

După Revoluție, a așteptat câțiva ani, apoi și-a cerut locul de casă înapoi.

Și poate că ar fi și reușit să-l obțină…

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Numai că, în 2005, din senin, a fost abordată de o tânără care i-a spus că vrea să cumpere de la ea dreptul acestei revendicări.

I-a propus, adică, să renunțe la terenul pe care Primăria ar fi putut să nu i-l retrocedeze niciodată, contra unor bani pe care ar fi urmat să-i primească pe loc.

În momentul acela, se scurseseră patru ani de când bătrâna făcuse cerere de retrocedare la Primărie.

Și, pentru că cei patru ani trecuseră în zadar, a acceptat oferta venită din partea acestei tinere misterioase.

– Mi-a dat 20.000 de lei pentru teren (n.r. – pentru dreptul litigios asupra terenului), spune, la telefon, Georgetta Trifan.

Afirmația ei plutește prin aer, fără să se sprijine pe vreo dovadă.

Femeia tinde să confunde planurile, deschide paranteze pe care uită să le mai închidă, dar, în ciuda vârstei înaintate, e departe de a fi pierdut șirul întâmplărilor de acum 12 ani.

Își bate capul îndelung să rememoreze numele celei care a convins-o să accepte tranzacția de atunci, din 2005. Apoi tresare:

– Gata, mi-am amintit! Argentina o chema pe fată, era de fel din Brăila.

Memoria bătrânei se dovedește fidelă.

Numele complet al tinerei care a reușit să o convingă să-și vândă dreptul de a revendica acea proprietate este Argentina Grosu.

În 2005, avea 29 de ani și bătea străzile Bucureștiului, în căutarea unor oameni ignoranți, disperați sau doar descurajați, dispuși să își vândă, pe mai nimic, dreptul de a revendica terenurile care le fuseseră naționalizate în comunism.

De fapt, nu găsirea acestor familii era principala ei grijă, ci lămurirea lor să accepte să intre în aceste târguri.

Cu septuagenara din istoria noastră nu a avut mult de furcă.

Argentina Grosu, unul dintre oamenii lui Dragoș Dobrescu. FOTO: Facebook.

Argentina Grosu nu acționa însă pe cont propriu. Era doar un reprezentant al multimilionarului „low profile” Dragoș Dobrescu.

Evitând să stea în linia întâi a acestui tip de tranzacții, Dobrescu cumpăra, prin interpuși, contra unor sume modeste de bani, dosare de revendicare blocate în hățișul birocratic al statului.

După o așteptare de câteva luni sau câțiva ani, reușea să transforme aceste dosare – prin decizii de retrocedare obscure, adeseori abuzive și grăbite prin șpăgi – în terenuri de sine stătătoare, care valorau zeci de milioane de euro.

În aproximativ două decenii de gherilă imobiliară, Dobrescu a ajuns să își însușească o suprafață de ordinul zecilor de hectare în București, răspândită prin toate sectoarele orașului.

Terenuri de toate mărimile, trecute, formal, pe numele unor apropiați, dispuse oriunde între Parcul Cișmigiu și câmpurile prin care Capitala se unește cu județul Ilfov.

Doar doi primari din București au făcut vreodată închisoare pentru retrocedări imobiliare frauduloase, Cristian Poteraș și Neculai Onțanu. Și amândoi din cauza terenurilor pe care i le-au retrocedat lui Dragoș Dobrescu.  

Deși a fost principalul beneficiar al restituirilor din cauza cărora Poteraș (2011) și Onțanu (2016) au fost trimiși în judecată, procurorii Direcției Naționale Anticorupție nu s-au atins niciodată de Dragoș Dobrescu.

În prima anchetă nici măcar nu l-au audiat, iar în a doua doar s-au folosit de delațiunile lui (a povestit cum l-a mituit pe Onțanu, împreună cu Cristi Borcea, ca să le retrocedeze 8,3 hectare) fără să îl pună sub acuzare.

„Argentina de la Brăila”, așa și-au amintit mai mulți bucureșteni de această domnișoară enigmatică care umbla prin oraș cumpărând drepturi litigioase. Mărturiile lor au fost strânse de DNA în timpul anchetei care a dus la condamnarea lui Cristian Poteraș pentru retrocedarea frauduloasă a 12 hectare în Sectorul 6. (O parte din cele 12 hectare fuseseră retrocedate imediat după ce intraseră în portofoliul de drepturi litigioase al tinerei din Brăila). Ceea ce procurorii nu s-au mai obosit să afle era că „Argentina de la Brăila” cumpăra drepturi litigioase aflate pe rolul mai multor comisii de fond funciar din București, nu doar pe rolul comisiei de la Sectorul 6. Georgetta Trifan i-a vândut un drept litigios aflat pe rolul comisiei de la Primăria Capitalei. FOTO: Rechizitoriul DNA din „Dosarul Poteraș”.

În rechizitoriul „Dosarului Poteraș”, Argentina Grosu este prezentată ca lucrând pentru un anume Marian-Jean Căpățînă. FOTO: Facsimil rechizitoriul DNA din „Dosarul Poteraș”.

Cinci ani mai târziu, însă, în 2016, când DNA l-a trimis în judecată pe Neculai Onțanu, procurorii au ajuns la concluzia că Marian-Jean Căpățînă era, la rândul lui, un personaj de umplutură, și că în spatele lui se ascundea, de fapt, Dragoș Dobrescu. Chiar dacă cercetate la mare distanță unele de altele, faptele anchetate în „Dosarul Poteraș” s-au petrecut în aceiași ani cu cele anchetate în „Dosarul Onțanu”. FOTO: Rechizitoriul DNA din „Dosarul Onțanu”.

Cumpărat de Argentina Grosu, în noiembrie 2005, sub forma unui drept litigios, terenul Georgettei Trifan a fost restituit, prin semnătura lui Adriean Videanu, doi ani mai târziu, în decembrie 2007.

A fost restituit nu pe Calea Călărașilor unde existase casa demolată a vârstnicei, ci în cartierul Cotroceni.

Pe cheiul Dâmboviței, în apropiere de Grădina Botanică, sub forma unui lot de 400 de mp.

Videanu spune că rolul său în decizia de reconstituire a terenului a fost unul decorativ: „Președintele Comisiei de Legea 10 (n.r. – legea în baza căreia se făceau retrocedările) a fost un viceprimar.

Nu cunosc detaliile niciunui dosar de pe Legea 10! Pentru că legea nu permitea delegarea semnării dispoziției de primar general, primarul general [doar] învestea cu autoritate o decizie a comisiei pentru Legea 10”.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Beneficiară a deciziei semnate de Videanu, Argentina Grosu a lăsat să treacă numai o lună de la restituire și a vândut terenul, mai departe, unui bărbat din Constanța, cu 625.000 de euro.

Un bărbat de 60 de ani, care nu a deținut nicio afacere în viața lui, dar prin mâinile căruia, între 2005 și 2008, au trecut terenuri retrocedate din București în valoare de 4 milioane de euro.

Îl cheamă Mihai Bolboceanu și este tatăl Ramonei Mănescu.

Prezența lui Mihai Bolboceanu în această tranzacție – și în altele, de același tip, dintre 2005 și 2008 – este un detaliu exotic.

Ziaristul Dorian Hapurnea, de la constanta.ro, a descoperit că, în 2005, (când începea să facă afaceri de milioane de euro cu terenuri retrocedate în București), tatăl Ramonei Mănescu n-avea bani proprii nici ca să își cumpere o Dacie.

În arhiva garanțiilor mobiliare, ținută de Ministerul Justiției, se păstrează mențiunea unui credit de 5.000 de euro, pe care Bolboceanu l-a luat de la BRD, în mai 2005, ca să-și achiziționeze un Logan.

Terenul preluat de Ramona Mănescu prin intermediul tatălui ei este încadrat cu o linie galbenă în această fotografie. FOTO: Sergiu Brega.

Adeverința de necolaborare cu fosta Securitate, pe care Ramona Mănescu a primit-o de la CNSAS în 2008, dezvăluie prenumele părinților ei: Mihai și Ana. Înainte de căsătorie, pe Mănescu a chemat-o Bolboceanu.

Potrivit unui răspuns pe care RISE l-a primit de la Registrul Comerțului, Mihai Bolboceanu – astăzi, în vârstă de 70 de ani – nu are niciun fel de istorie antreprenorială în spate. Nu a avut nicio firmă și nu a condus nicio întreprindere care să îi fi asigurat prosperitatea vizibilă în aceste tranzacții.

În 2005, Mihai Bolboceanu umbla pe la bănci să facă rost de bani de o Dacie, în timp ce fiica sa îl împingea în față în afaceri cu terenuri retrocedate care valorau milioane de euro. FOTO: Înregistrare din arhiva garanțiilor mobiliare/ vrajitorul.eu/Dorian Hapurnea/Constanta.ro.

 

Restituirea terenului de pe cheiul Dâmboviței a fost făcută pe numele Georgettei Trifan, deși bătrâna nu se mai afla demult în spatele cererii de retrocedare. La puțin timp după decizia de reconstituire semnată de primarul Videanu, pe 1 februarie 2008, în cartea funciară a imobilului au fost înregistrați și actualii proprietari: Mihai și Ana Bolboceanu, părinții Ramonei Mănescu.

Actul de vânzare-cumpărare dintre Argentina Grosu și Bolboceanu, pentru terenul din Cotroceni – încheiat cu suma de 625.000 de euro – a fost parafat la unul dintre notariatele de casă ale magnatului Dragoș Dobrescu.

Chiar dacă suma aceasta este stipulată în documentul notarial, nimeni nu a văzut cei 625.000 de euro pe care tânăra de la Brăila i-ar fi primit de la bărbatul din Constanța.

În contractul pe care cei doi l-au încheiat scrie, sec, că prețul a fost deja plătit. Că a fost achitat până ca ei să intre pe ușa notarului.

Nu se specifică nici când a fost plătit, nici la ce bancă, nici prin ce instrument de plată. Ci doar că a fost plătit.

De altfel, prețul de 625.000 de euro era doar echivalentul valorii terenului în ghidul notarilor din 2008.

Atât costa un lot de 400 de mp, la data respectivă, în acea zonă a Bucureștiului.

Avocat de drept penal, consultat de RISE Project:„Dacă banii aceștia nu au fost virați în realitate, avem de a face cu o infracțiune. Afirmația despre presupusa lor plată se încadrează la fals în declarații (n.r. – închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă)”.

Actul de vânzare-cumpărare dintre Argentina Grosu și tatăl Ramonei Mănescu poate fi citit, integral, AICI.

Actul de vânzare dintre Argentina Grosu și Mihai Bolboceanu s-a încheiat tot pe după paravanul formal al Georgettei Trifan.

În butaforia actului de vânzare-cumpărare, Georgetta Trifan „declara” – prin intermediul Argentinei Grosu – că a primit în întregime prețul vânzării (625.000 de euro) de la cumpărător!

De altfel, cu opt luni în urmă, exact la același notar la care a fost încheiat actul din ianuarie 2008, Mihai Bolboceanu mai încheiase un contract de acest fel.

Atunci, cumpărase, cu 1 milion de euro, un teren – retrocedat recent de Poteraș – pe Bulevardul Iuliu Maniu.

Procurorii DNA au cercetat acest din urmă act, datat mai 2007 – în ancheta prin care l-au trimis la închisoare pe Poteraș – și au spus că nu există nicio dovadă că prețul lui a fost, cu adevărat, plătit.

De altfel, terenul „cumpărat” de Bolboceanu pe Bulevardul Iuliu Maniu avea să fie confiscat de stat după ce o hotărâre judecătorească a stabilt că retrocedarea lui fusese ilegală.

„Plata” de 1 milion de euro, pe care tatăl Ramonei Mănescu „o făcuse” pentru cumpărarea unui teren retrocedat pe Bulevardul Iuliu Maniu nu a avut în spate niciun document justificativ, a susținut DNA în rechizitoriul „Dosarului Poteraș”. În cadrul aceleiași anchete, procurorii au stabilit că retrocedarea terenului de pe Bdul Iuliu Maniu fusese ilegală. FOTO: Rechizitoriul „Dosarului Poteraș”.

Zeci de astfel de plăți fantomă au fost găsite de DNA pe traseul de vânzări și revânzări al terenurilor retrocedate în fals de Cristian Poteraș.

Cu toate astea, procurorii nu i-au pus sub acuzare pe cei care au semnat aceste contracte cu sume de bani imaginare.

DNA nici măcar nu l-a chemat la audieri pe tatăl Ramonei Mănescu – să-l întrebe despre terenul pe care îl „cumpărase”, cu „1 milion de euro”, în mai 2007.

Și nici nu a făcut efortul să îl descopere pe demnitarul din Parlamentul European, aflat în spatele lui Mihai Bolboceanu – cel care se apucase, dintr-o dată, la vârsta a treia, să vândă și să cumpere terenuri retrocedate în București, evaluate la câteva milioane de euro, deși nu își permitea nici măcar să achiziționeze o Dacie cu banii jos.

Europarlamentarul PNL nu a dorit să răspundă la întrebările RISE pe parcursul acestei documentări.

Nici magnatul Dragoș Dobrescu nu a vrut să dialogheze cu RISE Project. Însă ne-a trimis – încă de la data publicării primului articol în care am scris despre tranzacțiile sale în tandem cu Ramona Mănescu – o scurtă descriere a afacerilor pe care le-a făcut de-a lungul timpului pe piața drepturilor litigioase. O puteți citi mai jos:

Zoom

Fosta lui angajată Argentina Grosu, în prezent în SUA, nu a răspuns la mesajul pe care RISE i l-a comunicat prin intermediul contului de Facebook.

De la biroul notarial al Tamarei Gartig, locul unde a fost încheiat contractul cu bani nevăzuți dintre Mihai Bolboceanu și Argentina Grosu, ni s-a transmis că nu ni se poate răspunde la întrebări legate de acte care nu ne privesc personal. 

Primăria Capitalei a refuzat accesul RISE la dosarul de retrocedare al Georgettei Trifan, motivând că nu suntem parte direct interesată în decizia administrativă care a vizat acest caz