received_378709885805450
Anchete DNA

HOPA/Averile „LICITE” ale BOSSILOR Comunisti din SINDICATE!

Imagini pentru POZE CU CEI 15 LIDERI DE SINDICAT DIN ROMANIA

 

13 dintre cei mai cunoscuti lideri de sindicat din Romania sunt luati la bani marunti. Toti cei aflati pe lista autoritatilor trebuie sa dea explicatii cu privire la modul in care si-au dobandit averile.

Reactiile liderilor sindicali

Vasile Lincu

Vasile Lincu: presedintele Sindicatului National al Politistilor si Vamesilor „Pro Lex” si vicepresedintele Uniunii Sindicatelor Functionarilor Publici si Personalului Contractual „Forta Legii”.

Lincu sustine ca singura legatura dintre cei 15 lideri sindicali verificati de ANI este faptul ca toti au participat la forme de protest in anul 2010.

Declaratia de avere, completata in 8 septembrie 2010:

-► teren intravilan de 401 metri patrati, cumparat in 2004 impreuna cu sotia sa, Angelica Lucica Lincu
-► apartament in Bucuresti cu o suprafata de 52 de metri patrati, cumparat in 2001
-► autoturism Audi A6, cumparat in 2002 cu 15.500 de euro
-► depozit bancar de 20.000 de euro, deschis in 2010
-► castiguri de 8.375 de lei din activitatea de presedinte la Pro Lex
-► castiguri de 45.611 lei ca director si redactor la revista Pro Lex

De asemenea, sotia sa, Angelia Lucica Lincu, a castigat 11.036 de lei ca director la „Pro Lex”, 4.224 de lei ca economist la Fundatia „Noi Citim” si 4.060 de lei ca secretar de redactie si redactor la revista „Pro Lex”.

In declaratia de avere mai este trecuta si o donatie de 10.000 de euro, facuta pe numele lui Nelu Lincu.

Anton Hadar: presedinte al Federatiei „Alma Mater” si membru al Asociatiei Romane de Tensometrie si al Societatii Romane de Biomateriale

Anton Hadar

Conform Mediafax, Anton Hadar este de parere ca Agentia Nationala de Integritate „isi da in petec”, deoarece verifica doar liderii de sindicat care au aparut la televiziuni si au deranjat puterea politica.

Liderul „Alma Mater” sustine ca a primit in urma cu trei saptamani prima scrisoare de la ANI, in care i se solicita trimiterea unor documente, care erau deja facute publice pe site-ul „Alma Mater”.

Guvernul doreste sa nu aiba nicio opozitie. Eu sunt pe lista pentru ca am fost prezent mai des la televiziuni. Ei isi dau in petec cu faptul ca nu-s toti liderii verificati. Se doreste verificarea celor care au deranjat puterea politica. E trist ca un profesor universitar sa fie tarat prin birourui cand toate documetele erau pe site. Puteau lua de acolo si sa fie mai eleganti„, a spus Hadar.

Declaratia de avere, completata in 1 octombrie 2010:

-► un apartament in Bucuresti, in suprafata de 70 de metri patrati, cumparat in 1996, impreuna cu sotia sa, Maria Hadar
-► un autoturism Renault Megane din 2003 si o Dacia Logan din 2005
-► doua conturi curente, la aceeasi banca – unul din 2002, in valoare de 11.096 lei, iar al doilea din 2006 – de 1.099 euro
-► alte conturi bancare, la diferite banci: valoarea totala a acestora, in lei, este de 291423 ron
-► castiguri de 69.695 de lei din salariul de profesor universitar la Universitatea Politehnica din Bucuresti
-► castiguri de 10.200 lei din functia de presedinte al Federatiei Alma Mater
-► castiguri de 4.587 lei din activitatea de cercetator la Cyrom Investments
-► castiguri de 8.467 lei din activitatea de expert la ARACIS
-► castiguri de 1.656 de lei din calitatea de membru in comisiile de doctorat
-►castiguri de 2.142 lei din activitatea de expert evaluator la UEFISCSU

Sotia lui Anton Hadar a incasat din salariul de inginer la Cadbury Romania 33.312 lei, ca cercetator la Optotechnologies – 17.358 de lei, iar din functia de administrator financiar la Universitatea Politehnica din Bucuresti, alti 1.027 lei.

Dumitru Costin: presedinte al Blocului National Sindical, presedintele executiv al AFAN, membru in consiliile de administratie ale CNAS si Realitatea Media si membru in consiliul executiv la FRF.

Dumitru Costin

De asemenea, Costin mai este asociat la SC Interactive Commtech Development SRL si membru in Fundatia pentru Promovarea Progresului Social, potrivit declaratiei sale de interese.

„Tot ce se intampla acum este o campanie absurda de manipulare a opiniei publice, cu interferenta masiva in sistemul vamal, vrand sa demonstreze ca tot ceea ce se intampla in vami este generat de totii liderii sindicali”, a spus Costin, citat de Mediafax.

Aflat cu un picior în închisoare, Vîntu şi-ar putea îndeplini o dorinţă chiar de ziua lui, în noiembrie, atunci cînd sluga sa credincioasă „de la sindicate“, şeful Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, i-ar putea pune la picioarele sale oloage întreaga mişcare sindicală şi bineînţeles întregul patrimoniu al UGSR de peste un miliard de dolari în ceea ce ar putea fi cea mai mare operaţiune a sa după tunul FNI din anii ‘90. Aşa cum opoziţia stângistă a pactizat împotriva Guvernului, aşa şi hoţii sindicatelor doresc să-şi dea mâna într-o alianţă comună care să îi aducă „stăpânului suprem“ SOV influenţă maselor muncitoare din România care pot fi folosite ca mase de manevre la nevoie, cât şi bogăţiile sindicatelor constând în hoteluri, case de vacanţă, baze de agrement şi alte acareturi inestimabile. Bineînţeles, ca plocon pentru faptul că SOV i-a îmbogăţit de-a lungul anilor, inclusiv cu toate funcţiile de conducere din Consilul Administrativ al Realităţii TV, unde ei, ca avocaţi ai clasei muncitoare, jucau împotriva adversarilor politici, după cum le cånta Vîntu. Între administratorii de la Realitatea Media se numărau, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Marius Petcu (lider sindical CNSRL-Frăţia), Iacob Baciu (CSDR), Dumitru Costin (BNS), Liviu Luca (FSLI Petrom), Ion Popescu (Meridian), Achille Duţu. În 31.10.2006, ziarul „Curentul“ atenţiona despre combinaţia fuziunii sindicale pe care o pregăteau argaţii sindicali pentru SOV. Cu titlul „Vîntu vrea să pună måna pe averea sindicatelor“, atenţionam atunci că liderii sindicatelor CNSLR-Frăţia, BNS, CSDR şi Meridian şi-au pus în cap să unifice mişcarea sindicală din Romånia pånă la sfårşitul anului (2006 – n.r.), aducånd în sprijinul demersului lor exemplul european. Un ţel nobil, la prima vedere. Pentru că intrånd în dedesubturile acestei afaceri dăm de omniprezentul Sorin Ovidiu Vîntu. Surse de încredere din mişcarea sindicală din Romånia ne informau atunci că la începutul lunii august 2006, la Roşu, fosta staţiune a CC al UTC din Delta Dunării, aflată acum în proprietatea cuplului SOV – Liviu Luca, a avut loc o reuniune a liderilor celor patru confederaţii sindicale pentru a discuta tema fuziunii, la întålnire fiind prezent şi controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. Singura confederaţie sindicală absentă atunci de la eveniment a fost „Cartel Alfa“, condusă de Bogdan Hossu, care probabil a mirosit manevra pusă la cale de SOV, dar care între timp pare să fi revenit la sentimente mai bune faţă de acest proiect.
Conform datelor furnizate atunci de unul dintre participanţii la discuţii, la această reuniune a fost pus la punct un plan de unificare a sindicatelor din Romånia, sub conducerea lui Marius Petcu, liderul de la CNSLR-Frăţia, cel care acum se află în faţa unei pedepse de ani buni pentru mită. Această uniune sindicală urma să fie finanţată, în prima fază, de către SOV, cu un buget anual de 5 milioane de euro. Numai că generozitatea lui SOV avea atunci un preţ pe măsură: patrimoniul sindicatelor. Planul discutat la Roşu prevedea, într-o primă etapă, ca Vîntu să administreze patrimoniul sindicatelor, urmånd ca ulterior, după ce patrimoniul va fi restituit prin lege confederaţiilor, să devină proprietar cu drepturi depline. Bineînţeles că planul avea şi o componentă politică, cea a PIN condus atunci de Cozmin Guşă, care ar fi urmat să intre în Parlament pe listele PSD şi să sprijine această manevră şi postura de deputat social-democrat.

Se reiau jocurile

Cel care a anunţat reeditarea în prezent a acestor jocuri de culise, care se pregătesc după cortinele sindicatelor, a fost chiar Dumitru Costin, cel care a declarat într-un interviu publicat ieri de agenţia Mediafax că Blocul Naţional Sindical a invitat celelalte patru confederaţii sindicale să fuzioneze, primind acceptul din partea „Cartel Alfa“ şi CNSLR-Frăţia, unirea urmând să aibă loc posibil în toamna acestui an. „Ideea de fuziune a confederaţiilor sindicale nu este neapărat grăbită de modificările din noul Cod al Muncii şi din Codul de Dialog Social, aşa cum am insistat să clarific. Nu neapărat. Noi, cei din Blocul Naţional, suntem cei care, la consiliul nostru naţional extraordinar din urmă cu aproximativ o lună, am hotărât să adresăm o scrisoare tuturor celorlalte confederaţii sindicale şi să facem un apel către ei în ideea de a ne aşeza la masă şi a găsi o formulă normală şi firească de negociere şi de consolidare. De ce am făcut acest lucru? Nu împinşi de la spate de modificările de legislaţie, ci din cauza unor constatări, anume că în ultima perioadă de timp, din cauza acestei fărâmiţări, acestei atomizări, puterea, indiferent cum s-a numit ea, a putut să joace foarte bine între unii sau alţii. Au găsit vulnerabilităţi, le-au speculat, ne-au pus unii împotriva altora. Erau utilizaţi anumiţi lideri ai unor federaţii profesionale, se acredita ideea spargerii mişcării sindicale şi creării unei structuri sindicale a bugetarilor din România. Ideea pe care mergem noi este aceea: e cazul să strângem rândurile, e cazul să ne organizăm într-un format nou, modern, eficient, care să ofere servicii foarte bune membrilor de sindicat să justifice faimoasa întrebare «De ce sunt membru al unei organizaţii şi ce beneficii îmi aduce apartenenţa la o asemenea organizaţie?»“. Cu o formulă centralizată, tipică pentru o gåndire de tip socialist, Costin vrea să explice că această fuziune va fi benefică angajaţilor, şi nu propriilor interese pe care apoi le poate pune la dispoziţie unor forţe politice, mişcări care s-au putut observa uşor pe tot parcursul anului 2010, cånd ieşirile în stradă ale oamenilor şi mobilizarea la mitinguri se făcea cu ajutorul autocarelor de la PSD.

Toamna se-numără fuziunile

Afirmaţiile noastre sunt întărite şi de vorbele lui Costin din următoarele rånduri ale interviului. „N-ai organizaţie puternică, guvernele şi puterea te distrug, aşa cum cel puţin în opinia mea au făcut-o în ultimii doi ani de zile. Au profitat de toate aceste slăbiciuni ale noastre şi au distrus bucăţică cu bucăţică. Însă, din păcate, nu sunt conştienţi de un lucru: orice societate normală are nevoie de astfel de interlocuitori. Nu suntem un moft. Organizaţia sindicală nu e un moft, nu e o ticăloşie, nu e o golănie. Organizaţia sindicală până la urmă se naşte din exprimarea unuia din drepturile fundamentale ale omului, dreptul la liberă asociere“, a mai spus Costin. El mai spune că această fuziune va crea o masă mai mare de indivizi reprezentaţi, iar dacă această masă va rămâne în acelaşi format de organizare prost care dăinuie de 20 de ani, membrii de sindicat de acolo vor fi la fel de neinformaţi, la fel de puţin mobilizaţi, la fel de puţin asistaţi, deci nu am rezolvat nimic“.

Costin, „regele sindicatelor“

Pentru a se încorona „regele fuziunii“ şi pentru a-şi lua tainul după eliminarea coruptului Marius Petcu şi nepăsarea lui Liviu Luca faţă de această mişcare sindicală, Costin ar vrea ca BNS să ia tot meritul pentru această manevră şi bineînţeles să se încoroneze rege peste sindicatele unificate. La fel ca în Cossa Nostra, un fel de „capi de tutti capi“. „Este posibil să se finalizeze până în toamna acestui an şi atunci Congresul BNS să se transforme într-un congres de fuziune a mişcării sindicale între două sau mai multe confederaţii sindicale, cu toate că până în prezent doar două, «Cartel Alfa» şi CNSLR-Frăţia, au răspuns invitaţiei“, a mai anunţat Costin. Prin această mişcare, Dumitru Costin ar putea controla o majoritate de trei confederaţii sindicale din cele cinci cåt există. Se pare că şi Bogdan Hossu de la „Cartel Alfa“ a acceptat această formulă, în 2006 declaråndu-se un adversar convins al acestei mişcări. În prezent, Hossu l-ar putea urma pe „fratele“ Marius Petcu la închisoare, împotriva sa procurorii DNA avånd probe că ar fi favorizat o serie de firme aparţinånd rudelor sale pentru renovarea unor hoteluri din patrimoniul „Cartel Alfa“.
Potrivit unei anchete jurnalistice difuzate de Pro TV, bunurile UGSR se ridicau în 1989 la 4,7 miliarde lei (echivalentul a cåteva sute de milioane de dolari) şi 2 milioane de dolari, 21.000 de imobile (blocuri, hoteluri, case de cultură, baze sportive) etc. Cea mai mare parte a acestui patrimoniu a dispărut din momentul în care sindicatele nou apărute au preluat activele spre administrare, acestea fiind înstrăinate, ulterior, iar banii – retraşi din conturi. Ce a mai rămas poate fi înstrăinat mult mai uşor acum în condiţiile în care noi manevre urmează să fie puse la cale odată cu alambicările juridice în cazul unor noi fuziuni care ar putea şterge urmele vånzărilor bunurilor UGSR.

Declaratia de avere a lui Dumitru Costin, completata in 1 noiembrie 2010:

-► un apartament in Bucuresti de 91 metri patrati, cumparat in 2002, impreuna cu un teren in suprafata de 34 de metri patrati, care reprezinta o parte din curtea interioara a imobilului
-► un apartament in Pitesti, de 76,63 metri patrati, cumparat in 1997, impreuna cu fosta sotie si care nu a fost partajat in urma divortului
-► 10,2% din capitalul social al societatii Interactive Commtech Development SRL – cele 1.447 de parti sociale avand o valoare totala de 36.196,78 lei
-► castiguri de 17.975 lei din functia de presedinte al BNS
– 139.283 lei din functia de manager intr-un proiect european implementat de BNS
-► 14.323 de lei din functia de presedinte executiv al Asociatiei Fotbalistilor Amatori si Nonamatori
-► 21.420 de lei din calitatea de membru in Consiliul Executiv al Federatiei Romane de Fotbal
-► 10.395 de lei din calitatea de membru in consiliu de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
-► 35.427 de lei ca membru in consiliul de administratie la Realitatea Media

Dumitru Costin nu are nicio masina in proprietate, nici conturi sau depozite bancare, nu are bijuterii sau obiecte de arta a caror valoare sa depaseasca 5.000 de euro, iar in ultimele 12 luni nu a instrainat bunuri mobile, potrivit documentului.

El are insa de platit o datorie de 85.000 de lei la o banca, pentru un credit contractat in 2005 si scadent in 2020.

Marius Nistor: vicepresedinte al Consiliului Economic si Social, vicepresedinte al Confederatiei CNSLR-Fratia si presedinte executiv al Federatiei „Spiru Haret”

Marius Nistor

Nistor a declarat ca nu are nicio problema cu verificarea ANI, dar i se pare suspect momentul ales. El precizeaza insa ca a depus inca din luna octombrie 2010 declaratiile de avere si de interese.

De ce nu au facut-o cand au primit declaratiile„, a mai spus Nistor.

Declaratia de avere a lui Marius Nistor, completata in 1 noiembrie 2010:

  • un teren extravilan de 566 de metri patrati, cumparat in iulie 2010, impreuna cu sotia sa, Ionela Nistor
  • un apartament de 77,64 metri patrati, dobandit in 2003
  • castiguri de 21.780 de lei ca profesor de fizica la Liceul „Nicolae Iorga” din Bucuresti
  • castiguri de 21.231 de lei din functia de presedinte executiv al Federatiei „Spiru Haret”
  • castiguri de 27.960 de lei ca presedinte al Sindicatului Salariatilor din Invatamant Bucuresti
  • castiguri de 2.360 lei ca membru in consiliul administrativ la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
  • castiguri de 9.911 lei ca membru in Consiliul Economic si Social

De asemenea, sotia lui Marius Nistor a incasat 12.263 lei ca profesor la Liceul „Constantin Brancoveanu” din Capitala si 8.773 de lei din functia de director la Colegiul Tehnic Energetic.

Nistor are de platit un leasing de 13.078,59 euro, contractat in 2009 si scandent in 2014, precum si alte patru CAR-uri de 26.200 de lei.

Declaratia de avere a lui Bogdan Hossu, presedinte al Cartel Alfa:

  • doua apartamente in Capitala
  • 10 ha de teren agricol, mostenite
  • doua depozite bancare: unul de 12.500 de euro, deschis in 2006, celalalt de 35.000 lei
  • castiguri de 83.354 lei, in calitate de lider de sindicat si membru in patru consilii de administratie, iar sotia sa 80.000 de lei

Declaratia de avere a lui Iacob Baciu, presedinte al Confederatiei Sindicatelor Democratice din Romania

  • noua terenuri in Mures, Ilfov si Bucuresti
  • trei case: doua in Mures si una la Bucuresti de 102 mp
  • un credit scadent in 2020, in valoare de 41.000 de euro
  • in anul fiscal precedent a castigat 165.766 lei

Declaratia de avere a lui Marius Petcu, presedinte al CNSLR-Fratia:

  • cinci terenuri in Teleorman (52.700 mp), Ilfov (31.400 mp) si Bucuresti (458 mp)
  • doua case in Bucuresti: una de 190 de mp si una in Ilfov de 267 mp
  • o motocicleta Honda, un autoturism Toyota si un ATV SYM
  • bijuterii si ceasuri de 10.000 euro, dar si tablouri si icoane de inca pe atat
  • in banci a depus impreuna cu sotia 692.867 de lei (in 13 conturi), 160.586 de euro (in 5 conturi) si inca 10.000 dolari
  • actiuni la cinci firme, dar si o datorie de 180.000 euro, scadenta in 2022
  • in anul fiscal trecut a castigat 504.647 lei, iar nevasta lui, tot sindicalista, alti 149.268 lei

Declaratia de avere a lui Vasile Marica, presedinte al Aliantei „Sed Lex”

  • doua case: una in Bucuresti, alta in Otopeni,
  • un teren de 500 mp in Otopeni
  • un autoturism Toyota Yaris din 2003 si un VW GOLF din 2010
  • ca venituri, a declarat ca anul trecut a incasat 89.000 de lei ca lider de sindicat, iar sotia sa – functionar in Ministerul Finantelor Publice – a castigat 71.831 de lei.
  • un credit de 150.000 de euro, scadent 2038

Planurile inspectorilor de integritate

Toti cei amintiti s-au opus vehement ca averile lor sa fie la vedere, atunci cand noua Lege ANI a fost votata in Parlament. In perioada imediat urmatoare Agentia Nationala de Integritate urmeaza sa dea un verdict final in ceea ce priveste averile principalilor lideri de sindicat.

In ce masura sunt ele transparente si daca au fost dobandite in mod legal, ANI va colabora cu ANAF pentru a verifica daca nu cumva liderii sindicali detin si alte proprietati decat cele declarate.

De asemenea, inspectorii vor cere informatii de la Oficiul National pentru Combaterea si Prevenirea Spalarii Banilor cu privire la conturile detinute de liderii sindicali vizati.

Toti cei care vor fi prinsi in neregula risca de la amenda pana la dosar penal sau chiar confiscarea averii nedeclarate . Unele date arata ca deja in cazul a trei dintre lideri se vor face verificari suplimentare.

De unde a pornit actiunea ANI

Acuzatiile de astazi spun ca Marica ar fi primit insa bani de la multi alti vamesi ajunsi intre timp in posturi de conducere in judetele Constanta, Giurgiu si Prahova. In momentul de fata la Directia Nationala Anticoruptie nu a fost depusa nicio sesizare autodenunt sau plangere in care sa apara numele lui Marica.

Marius Ungureanu, care spune ca intre 1990 si 2003 a lucrat la Vama Giurgiu, mai intai ca lucrator vamal, apoi ca sef de tura si sef de vama, a declarat ca il cunoaste pe Vasile Marica din 1996, acesta prezentandu-se ca om cu relatii.

Ungureanu a declarat ca din 1997 si pana in 2002 i-a dat lui Marica 2.000-2.500 de dolari pe luna, impreuna cu Robert Cristoi si Eugenia Ciobanu, care a fost in sindicatul Unirea, actualui „Sed Lex„.

Marica a infiintat, organizat si este principalul beneficiar al acestui sistem. Sefi de DGA, ANV, de servicii s-au schimbat, el a ramas pururi„, a spus Ungureanu. Acesta a mai spus ca Marica avea in fiecare comisie de ancheta cate un om si scotea vinovati sau nevinovati dupa interesul lui.

Ungureanu a precizat ca atata timp cat a stat la Vama Giurgiu nu a venit niciun sef de campanie de la vreun partid ca sa ceara bani.

El a mai declarat ca in 2001 a fost facuta o actiune SRI si ca exista o inregistrare in care seful de tura Robert Cristoi spune ca Marica dorea mai multi bani, astfel ca vamesii sa cotizeze cu sume mai mari.

Ungureanu a spus ca atunci a facut un autodenunt, dar nu a luat nimeni nicio masura.

Intrebat ce crede despre o eventuala implicare a liderului sindical Vasile Marica, al carui nume a fost vehiculat in scandalul coruptiei in vami, Victor Ponta declara ieri: „Cred ca suntem luati de prosti si daca cineva vrea sa ne spuna ca in aceasta tara coruptia, adica seful Vamii, seful ANAF sunt numiti de sindicate… Haideti sa fim seriosi, sunt numiti de PDL, sunt membri ai PDL si banii ajung acolo„.

Dezvaluirile facute astazi de fostul vames vin intr-un moment in care aproape 200 de politisti de frontiera si lucratori vamali au fost arestati pentru fapte de coruptie. Mai mult in ultima vreme se vorbeste tot mai des de un sistem de rulare a banilor proveniti din mita care atinge cele mai inalte niveluri ale societatii incluzand aici sfera politica.

Controlul averilor liderilor de sindicate a fost declansat dupa ce Vasile Marica, lider al Aliantei Nationale a Sindicatelor Bugetare „Sed Lex”, a fost acuzat de fostul vames Marius Ungureanu ca ar fi luat mita de la angajatii din vami.

Ungureanu a spus ca, din 1997 si pana in 2002, i-a dat lui Marica 2.000-2.500 de dolari pe luna