Adresa DNA
Anchete DNA

HOPA/ Marele BARON Penelist, Don Felipe, are dosar PENAL la DNA/ Biblioteca si Inchiderea Gropilor de Gunoi din Judet !

img_2447DEPOZITAREA GUNOAIELOR: CALARASI-OLTENITA-LEHLIU-FUNDULEA

Răducu Filipescu, de la Călărași, pitește gunoaiele din județ cu firme ce ascund multe probleme

Băieți de treabă, cei de la Uniunea Europeană ne dau un purcoi de bani nu doar ca să ne facem depozite noi de deșeuri, dintr-alea eco, ci ne dau și un purcoi de bani pentru a le închide pe cele vechi. Consiliul Județean Călărași, condus de băiatul de treabă Răducu Filipescu, a decis să lase activitatea asta de închidere a depozitelor în seama unor băieți de treabă de la firma Alpenside SRL din București. Totul în urma unei licitații de treabă la care au fost lăsate să participe doar două firme dintre cele cinci care ar fi vrut să-și adjudece contractul în valoare de puțin peste 48 de milioane fără TVA.

Alpenside SRL, firma care se va ocupa de închiderea gropilor de gunoi din Călărași, Lehliu-Gară, Fundulea și Oltenița, este deținută, conform datelor de la Registrul Comerțului, de către o firmă înregistrată în Larnaca, Cipru – Alpenside Holding Ltd. – și este administrată de un domn pe nume Mihai Florin Cristian. În fapt, firma se numea înainte Util Construct Plus SRL, era deținută de un alt domn, Liviu Nițescu, băiat de treabă, și era o obișnuită a contractelor din bani publici. Cum, se pare, este și acum. De altfel, firma ajunsese în vizorul DNA, ca urmare a unei sesizări a Curții de Conturi, pe motiv că, prin 2011-2012, se lipise la niște contracte de deszăpezire fără să dețină vreun utilaj necesar acelei activități. Cum aici nu e vorba de zăpadă, și e vorba și de o sumă de vreo nouă ori mai mare decît acel contract, totul pare să fie în regulă. Ca să nu mai zicem de faptul că acest biznis are loc în Călărași, nu la Buzău, unde Răducu Filipescu e băiat de treabă.

SURSA:CATAVENCII
BIBLIOTECA JUDETEANA

Dacă tot au ajuns la maturitate lucrările de la biblioteca judeţeană, situată în buricul târgului, lângă, onor, întâiul nostru consiliul judeţean, musai ca ele să intre în sfera de normalitate a acestei administraţii, ce se perindă prin judeţ de prin 2004. Aşa că, în buna tradiţie, lucrările la mândeţe de clădire au fost sistate, că doar nu era să rămână prefectura singura clădire la care nu se mai lucrează. Oficial, administraţia de la consiliul judeţean dă un răspuns simplist, dar pe care nu-l crede nimeni: lucrările au fost oprite pentru că a expirat contractul şi nici consiliul judeţean, nici constructorul nu au cerut prelungirea lui. La întrebarea de ce consiliul judeţean nu a cerut prelungirea contractului, administratorul public, Daniel Ştefan, ridică din umeri. Până la urmă nu el este decident, este doar un executant, decizia stă la vârful consiliului judeţean. Dacă treburile ar fi doar de râs, ar fi bine, numai că ele sunt groase, dar groase rău de tot. Clădirea, în loc să iasă cu cinci etaje, aşa cum a fost aprobată de consilierii judeţeni, a ieşit cu patru. Până la urmă, nici nu trebuie făcută o comisie de numărătoare a etajelor, cum propunea în glumă opoziţia pesedistă, ci ar trebui o instituţie abilitată să facă acest lucru. DNA, în speţă, pentru că treaba e cam penală.

Hamburgeri de 120 mii RON

În 2012 se elaborează un proiect pentru construcţia bibliotecii, aprobându-se documentaţia tehnico-economică aferentă, de către consilierii judeţeni, în februarie 2013. Clădirea era prevăzută cu cinci etaje şi avea o valoare de vreo 18 milioane lei. Toate bune şi frumoase numai că la doar două luni distanţă baştanii de la consiliul judeţean se răzgândesc şi comandă modificarea proiectului iniţial. Rad un întreg etaj, fac modificări ale funcţionalităţii clădirii, ordonă construirea de spaţii pentru McDonald’s, KFC şi alţi hamburgeri, pentru o librărie şi alte fantasmagorii, ceea ce, evident, înseamnă şi alte costuri. Din motive care ne scapă, dar pe care nici Filipescu, nici Dinulescu, cu funcţii politice, şi nici Daniel Ştefan, ca administrator public, nu ni le spun, nu au mai venit în faţa consilierilor să supună aprobării modificările la documenaţia tehnico-economică. Aşa că băieţii noştri, siguri pe ei, că doar sunt la putere, se apucă de construit. Şi construiesc până în 2015 când s-au răzgândit, şi în privinţa hamburgerilor, a librăriei şi a altor acareturi şi cer din nou modificarea proiectului. Ceea ce proiectantul a făcut. În paranteză fie spus, răzgândeala aceasta ne-a costat prima dată 80 mii lei, iar a doua oară 40 mii lei. Bani publici.

Legalizarea ilegalităţilor nu a fost pe placul consilierilor

Dintr-o dată băieţii noştri din consiliul judeţean şi-au dat seama că treaba nu e bună pentru ei. Ba chiar e groasă. Clădirea bibliotecii trebuia să iasă cu cinci etaje, după documentaţia aprobată în 2013 de consilieri dar, fatalitate, ea a ieşit cu patru etaje. Aşa că, băiatul de serviciu, Marian Dinulescu, că doar Filipescu poate fi suspectat de orice, dar nu de prostie, vine în august 2015 cu un proiect de hotărâre prin care încearcă legalizarea ilegalităţilor săvârşite până atunci. În speţă, să voteze consilierii documentaţia tehnico-economică la zi, adică ceea ce au construit ilegal băieţii noştri. După un mic scandal în consiliu Diba şi-a retras proiectul de hotărâre, simţind că nu-i a bună. Băiat perseverent, mai face o astfel de tentativă şi în octombrie 2015 dar, din nou nu are succes. Consilierii şi-au dat seama că ar legaliza o ilegalitate şi au stat în băncuţa lor. Prin urmare, am ajuns în anul de graţie 2016, cu clădirea gata de a fi terminată, dar cu un etaj lipsă. Ce să ne facem ? Păi, dacă tot a ieşit cu scandal şi e groasă la fundul nostru, ar trebui să nu mai perseverăm, probabil că şi-au spus băieţii noştri. Până la urmă aceştia au avut un exces de sinceritate şi în raportul la proiectul de hotărâre privind sistarea lucrărilor grăiesc aşa:” Întrucât modificarea si completarea Hotărârii Consiliului Județean Călărași nr. 14 din 24.02.2013 privind aprobarea documentației tehnico-economice şi a devizului general la obiectivul de investiție Centrul Județean de Cultură şi Administrație Publică „Barbu Știrbei”- Biblioteca Județeană Alexandru Odobescu – Faza: Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenție nu a fost supusă aprobării, lucrările aferente proiectului tehnic nr. 405/2015 nu au fost contractate”. Foarte corect şi legal. Modificările din proiectul din 2015 nu au fost aprobate de consilieri, lucrările nu au fost contractate. Dar lucrările intervenite prin modificarea proiectului iniţial, în speţă din 2013, de ce au fost contractate ? Că nici ele nu au fost supuse aprobării?

DSC_0224Uite biblioteca, nu e biblioteca

Problema legalităţii la construirea bibliotecii judeţene nu constă doar în lipsa unui etaj şi a construirii fără aprobarea consilierilor. Lucrarea s-a făcut fără licitaţie, a fost încredinţată direct firmei SC Optim SA, e adevărat, firma ce a construit toată clădirea ce adăposteşte azi consiliul judeţean, sala de spectacole şi primăria. Întrebând care a fost motivaţia juridică a acestei atribuiri directe aparatul tehnic al consiliului judeţean, susţinut de Filipescu, ne dă un răspuns halucinant: este vorba de continuarea lucrărilor, de ducerea la îndeplinire a contractului iniţial; biblioteca era prinsă în clădirea mare, pe aici pe undeva, dar nu se ştie bine pe unde, dar sigur era prinsă, aşa că noi am mutat-o ceva mai încolo, pe locaţia garajului. Măi, băieţi! Vrăjeala asta nu ţine. Cum adică, era prinsă pe aici pe undeva? Ori era prinsă, ori nu era prinsă. Dacă era prinsă trebuia să se construiască. Cum ea nu s-a construit, nu era prinsă nicăieri. E adevărat, o biblioteca a fost prinsă în proiectul de pe timpul lui Ceauşescu dar, cel mai probabil, a fost „ştearsă” la modificarea proiectului, în 1991 când, pe lângă sala de spectacole, a apărut consiliul judeţean şi primăria. Nu deţinem proiectul din 1991 şi de aceeea am folosit cuvântul „probabil”. Dar, lucrurile sunt simple. Dacă biblioteca exista în proiect, se construia. Cum nu s-a construit înseamnă că nu exista.

Cum stă treaba cu posibilul conflict de interese

Astfel că, au trebuit să treacă 12 ani, când lui Filipescu îi vine ideea să construiască o bibliotecă pe locaţia garajului. Dacă ea nu a fost prinsă în proiect, şi nu a fost, este o nouă investiţie. Prin urmare, licitaţie. Pentru cei de la oficiul juridic din consiliul judeţean, nici măcar prevederile art. 122 lit. i sau j din OUG 34/2006 nu-i salvează. Mai mult, încredinţarea construirii bibliotecii este susceptibilă şi de un conflict de interese. Directoarea compartimentului juridic din consiliul judeţean, Maranda Pipoş, a fost acţionar şi membru în consiliul de administraţie al SC Optim SA. Ulterior, s-a retras. Dacă a semnat şi câte acte a semnat legat de această lucrare, rămâne de văzut. Cert este că pe un act adiţional la contractul de lucrări, toţi directorii de compartimente din consiliul judeţean apar cu nume şi prenume, doar la „juridic” apare simplu, „compartimentul juridic”, fără niciun nume, plus o semnătură. Să fie a portarului ? Să nu uităm. SC Optim SA a luat zeci de miliarde de pe urma lucrărilor. Cât oare or fi luat acţionarii, ca dividende? Un lucru e clar: Mircea Popescu, acţionarul principal la SC Optim SA, a dus banii acasă, aceeaşi casă în care stă şi Maranda Pipoş.

Hai să ne apucăm de parcarea subterană

Oricum, una peste alta, băieţii noştri din consiliul judeţean vor să se facă cuminţi, pentru că Răducu Filipescu ne informează că restul de lucrări la biblioteca judeţeană se vor atribui prin licitaţie. Adică, prima dată a mers pe încredinţare directă şi tocmai acum nu merge ? Trăgând linie, constatăm că la biblioteca judeţeană este un mare buboi, ce tot se umflă şi se umflă. Expozia se va produce dacă îl înţeapă cineva. Până atunci băieţii răi din presa călărăşeană şi-au mutat atenţia spre o nouă investiţie de suflet a lui Filipescu ce părea îngropată. Dacă tot a intervenit (re)uniunea cu primarul Drăgulin, hai să ne apucăm de parcarea subterană. Noi am dat şi o soluţie viabilă, care nu are cum să dea greş: ne apucăm de parcare şi începem cu sistarea lucrărilor!
SURSA:EXPRES si JURNAL de CALARASI

AVEREA BARONILOR LOCALI

Tratarea cazului Uioreanu în presa noastră a ajuns la nivel de can-can şi nu scoate în evidenţă gravitatea şi pericolul acestui caz pentru societatea noastră. Nimeni nu scoate în evidenţă faptul că toate aceste sume neimpozitate care sunt sustrase din banii publici de către oamenii de afaceri pentru a ajunge în buzunarele unor conducători de instituţii, sunt bani care afectează veniturile fiecăruia dintre noi. Că aceste sume uriaşe care se scurg în fiecare zi pe căi ilegale şi se cheltuiesc pe căi ilegale au condus, în ultimii 20 de ani la discrepanţe uriaşe în societatea românească. Iar aceste discrepanţe se vor accentua pentru că fenomenul este departe de a fi stopat de anemicele instituţii cum sunt DNA sau ANI. Mai mult decât atât, boom-ul imobiliar din anii 2006-2008 şi intrarea în conturile administraţiilor locale şi judeţene a primelor sume consistente de bani europeni, i-au transformat pe mulţi primari de mari oraşe şi preşedinţi de consilii judeţene în milionari în euro, peste noapte. Gândiţi-vă doar la câte super şi hiper-marketuri şi mall-uri s-au construit în toată ţara în ultimii 10 ani. Toate aceste investiţii au reprezentat surse pentru uriaşe sume de bani negri care au intrat în buzunarele baronilor locali. Aproape în totalitate, suprafeţele de teren pe care s-au construit aceste obiective au fost achiziţionate de la interpuşi ai primarilor, iar sumele primite de vânzători au inclus şi şpăgile pentru eliberarea autorizaţiilor de construire şi pentru facilităţile acordate de primăria respectivă. În general, totul se face pe bani. Pe bani negri care se transformă în adevărate palate care în declaraţiile de avere sunt trecute la valori pe care nimeni nu le-a verificat niciodată, în case de vacanţă luxoase, în autoturisme de lux, în amante care sparg bani cu nemiluita, în vacanţe luxoase unde se cheltuiesc mii de euro, fără noimă şi, mai nou, în uriaşe suprafeţe agricole. Iar angajaţii primesc salarii de nimic sau lucrează la negru.
Copiii din România au cele mai mici alocaţii din Europa. Averile pe care le vom prezenta apar într-un raport american despre corupţia din România şi nouă ni se par mici, în comparaţie cu legendele care circulă, în zona din care provine fiecare. Şi, mai ales, cu gradul de complacere al organelor abilitate ale statului din zonele respective, care se războiesc cu hoţii de raţe şi traficanţii de legume contrafăcute…

TOP BARONI LOCALI

Culiţă Tărâţă-UNPR, preşedinte CJ Neamţ, cercetat, avere estimată 100-120 milioane dolari
Radu Mazăre-PSD, primar municipiul Constanţa, cercetat penal, trimis în judecată, avere estimată 50-52 milioane dolari
Dumitru Buzatu-PSD, preşedinte CJ Vaslui, avere estimată 50 milioane dolari
Liviu Dragnea-PSD, fost preşedinte CJ Teleorman, trimis în judecată, avere estimată 30-32 milioane dolari
Alexandru Kiss-UDMR, vicepreşedinte CJ Bihor, cercetat penal, avere estimată 30 milioane dolari
Gheorghe Falcă-PDL, primar municipiul Arad, cercetat şi achitat, avere estimată 26-28 milioane dolari
Aristotel Căncescu-PNL, preşedinte CJ Braşov, cercetat ANI, avere estimată 25 milioane dolari
Marian Oprişan-PSD, preşedinte CJ Vrancea, trimis în judecată, avere estimată 19-21 milioane dolari
Nicolae Ioţcu-PDL, preşedinte CJ Arad, avere estimată 18-20 milioane dolari
Mircea Moloţ-PNL, preşedinte CJ Hunedoara, audiat DNA, avere estimată 15-17 milioane dolari
Bunea Stancu-PSD, preşedinte CJ Brăila, cercetat penal, avere estimată 14-16 milioane dolari
Dorin Florea-PDL, primar municipiul Târgu-Mureş, avere estimată 14-16 milioane dolari
Mircea Govor-PSD, vicepreşedinte CJ Satu-Mare, avere estimată 12-14 milioane dolari
Silvian Ciupercă-PSD, preşedinte CJ IalomNicuşor Constantinescu-PSD, preşedinte CJ Constanţa, cercetat penal, trimis în judecată, avere estimată 12-15 milioane dolariiţa, avere estimată 10-12 milioane dolari
Răducu Filipescu-PNL, preşedinte CJ Călăraşi, avere estimată 9-11 milioane dolari
Mircea Hava-PDL, primar municipiul Alba-Iulia, a dat cu subsemnatul la DNA, avere estimată 8-11 milioane dolari
Constantin Boşcodeală-PSD, primar municipiul Buzău, trimis în judecată pentru corupţie, sechestru pe bunuri de nici un milion de euro, la vedere, avere estimată 8-10 milioane dolari
Constantin Nicolescu-PSD, fost până acum 3 luni preşedinte CJ Argeş, condamnat nedifinitiv, avere estimată 6-10 milioane dolari
George Scripcaru-PDL, primar municipiul Braşov, avere estimată 7-9 milioane dolari
Paul Stănescu-PSD, preşedinte CJ Olt, dosar pe rol, avere estimată 7-8 milioane dolari
Mircea Cosma-PSD, preşedinte CJ Prahova, cercetat penal, avere estimată- 7 milioane dolari
Romeo Stavarache-PNL, primar municipiul Bacău, avere estimată 6-7 milioane dolari
Radu Moldovan-PSD, preşedinte CJ Bistriţa-Năsăud, avere estimată 4-6 milioane dolari
Ion Prioteasa-PSD, preşedinte CJ Dolj, cercetat penal, avere estimată 3-5 milioane dolari

ANI: Preşedintele CJ Călăraşi, Răducu Filipescu, a alocat din bani publici peste un MILION de lei unor asociaţii conduse de el

Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Răducu George Filipescu, este reclamat de ANI pentru conflict de interese şi abuz în serviciu, după ce în 2009 şi 2010 a semnat hotărâri privind bugetele judeţului prin care au fost alocaţi peste un milion de lei pentru două asociaţii conduse de acesta.
Agenţia Naţională de Integritate a constatat, în urma evaluării, indicii referitoare la posibila săvârşire de către Răducu George Filipescu a infracţiunilor de conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice, se arată într-un comunicat de miercuri al instituţiei.

Potrivit Codului Penal, „conflictul de interese constă în îndeplinirea, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a unui act ori participarea la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material (…), pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură”.

Astfel, în urma evaluărilor începute în 20 iulie, inspectorii ANI au constatat că Răducu George Filipescu, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a participat la vot şi a semnat hotărârile de aprobare a bugetelor judeţului Călăraşi pentru 2009 şi 2010, prin intermediul cărora a fost alocată suma totală de 1.045.000 de lei către cele două asociaţii de dezvoltare intercomunitară Ecoaqua şi Ecomanagement Salubris, în cadrul cărora acesta deţine calitatea de preşedinte şi funcţia de preşedintele al Consiliului Director.

Răducu George Filipescu exercită, în prezent, al doilea mandat consecutiv de preşedinte al Consiliului Judeţean Călăraşi. În timpul exercitării celui de-al doilea mandat de preşedinte al CJ Călăraşi (2008 – 2012) au fost înfiinţate, prin hotărâri ale Consiliului Judeţean Călăraşi, cele două asociaţii de dezvoltare intercomunitară, persoane juridice de drept privat cu statut de utilitate publică, având drept scop finanţarea, organizarea şi reabilitarea serviciilor de utilitate publică de alimentare cu apă şi canalizare şi de colectare a deşeurilor reziduale, la nivelul judeţului Călăraşi.

Totodată, potrivit ANI, în 1 septembrie 2009 a fost înfiinţată
Ecoaqua SA Călăraşi, având ca acţionari/ asociaţi toate unităţile administrativ-teritoriale ale Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară Ecoaqua, iar CJ Călăraşi, prin Răducu George Filipescu, este acţionarul principal al societăţii comerciale.
„Filipescu Răducu-George a votat şi semnat Hotărârile Consiliului Judeţean Călăraşi nr. 32/2009 şi nr. 25/2010 privind aprobarea bugetului Judeţului Călăraşi pe anul 2009, respectiv pe anul 2010. Prin intermediul celor două hotărâri a fost aprobată şi alocată suma totală de 1.045.000 lei către cele două asociaţii de dezvoltare intercomunitară, Ecoaqua şi Ecomanagement Salubris, în cadrul cărora Filipescu Răducu-George deţine calitatea de Preşedinte şi funcţia de Preşedintele al Consiliului Director”, precizează ANI în comunicatul citat.

Astfel, ANI a dispus sesizarea organelor judiciare competente cu privire la posibila săvârşire de către Răducu George Filipescu a infracţiunilor de conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice.
Agenţia Naţională de Integritate menţionează că, până în prezent, a mai constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi penală în cazul lui Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Ostaficiuc, preşedintele CJ Timiş, Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ Brăila şi Vasile Pruteanu, preşedintele CJ Neamţ.

SURSA: COMISARUL.RO si PUTEREA