received_170793656896190
Fara Categorie

DNA/Punct de Vedere impotriva REVOCARII Sefei DNA/Citeste SLUGA de CORUPTI­čĹ»

FB_IMG_1519572406852

PUNCT DE VEDERE
fa╚Ť─â de propunerea formulat─â de ministrul Justi╚Ťiei privind revocarea din func╚Ťia de procuror ╚Öef al Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie

Potrivit dispozi╚Ťiilor art. 54 alin. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judec─âtorilor ╚Öi procurorilor, revocarea procurorilor din func╚Ťiile de conducere se face de c─âtre Pre╚Öedintele Rom├óniei, la propunerea ministrului Justi╚Ťiei, pentru motivele prev─âzute la art. 51 alin. (2) care se aplic─â ├«n mod corespunz─âtor.
Astfel, propunerea de revocare din func╚Ťia de procuror ╚Öef este ├«ntemeiat─â pe dispozi╚Ťiile art. 51 alineatul 2 lit. b din Legea nr. 303/2004 privind statutul judec─âtorilor ╚Öi procurorilor, respectiv ÔÇ×exercitarea necorespunz─âtoare a atribu╚Ťiilor manageriale privind organizarea eficient─â, comportamentul ╚Öi comunicarea, asumarea responsabilit─â╚Ťilor ╚Öi aptitudinile managerialeÔÇŁ.

Considera╚Ťii generale
├Än motivarea acestei propuneri, ministrul Justi╚Ťiei a depus documentul intitulat ÔÇ×Raport privind activitatea managerial─â de la Direc╚Ťia Na╚Ťional─â Anticorup╚ŤieÔÇŁ ├«nregistrat la Ministrul Justi╚Ťiei cu nr. 17472/22.02.2018.
├Än partea introductiv─â a raportului este precizat c─â ÔÇ×raportul de fa╚Ť─â reprezint─â luarea de pozi╚Ťie a ministrului Justi╚Ťiei determinat─â de rolul s─âu constitu╚ŤionalÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×prive╚Öte activitatea managerial─â desf─â╚Öurat─â de c─âtre procurorul ╚Öef al DNAÔÇŁ ├«n ÔÇ×perioada de referin╚Ť─â februarie 2017 ÔÇô februarie 2018ÔÇŁ.
Totodat─â, se sus╚Ťine c─â┬áÔÇ×s-a realizat o analiz─â privind organizarea eficient─â, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilit─â╚Ťilor ╚Öi aptitudinile manageriale ale procurorului ╚Öef DNAÔÇŁ.
Ministrul Justi╚Ťiei a consemnat ├«n raport c─â analiza a fost realizat─â av├ónd la baz─â urm─âtoarele:
1. ÔÇ×Raportul de evaluare a eficien╚Ťei manageriale ╚Öi a modului de ├«ndeplinire a obliga╚Ťiilor procurorului ╚Öef al DNA ca urmare a pronun╚Ť─ârii de c─âtre Curtea Constitu╚Ťional─â a Rom├óniei a Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017 prin care s-a constatat un conflict de natur─â constitu╚Ťional─â ├«ntre Ministerul Public-Parchetul de pe l├óng─â ├Änalta Curte de Casa╚Ťie ╚Öi Justi╚Ťie ÔÇôDirec╚Ťia Na╚Ťional─â Anticorup╚Ťie ╚Öi Guvernul Rom├ónieiÔÇŁ,
2. ÔÇ×Raportul Direc╚Ťiei de inspec╚Ťie judiciar─â pentru procurori privind controlul efectuat ├«n baza Ordinului nr. 71 din 3 iulie 2017 al inspectorului ╚Öef al Inspec╚Ťiei JudiciareÔÇŁ, ├«n forma publicat─â pe site-ul Inspec╚Ťiei judiciare cu titlul ÔÇ×Raport privind eficien╚Ťa managerial─â ╚Öi modul de ├«ndeplinire a atribu╚Ťiilor ce decurg din legi ╚Öi regulamente, de c─âtre conducerea structurii centrale a Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie precum ╚Öi respectarea normelor procedurale ╚Öi regulamentare de c─âtre procurori ╚Öi personalul auxiliar de specialitate din cadrul parchetului vizatÔÇŁ┬á├«nregistrat cu nr. 5115/IJ/982/DIP/2017 emis ├«n 15 septembrie 2017,
3. ÔÇ×Acumul─ârile de la ├«nceputul perioadei de referin╚Ť─â ╚Öi p├ón─â ├«n prezent, pe analiza faptelor, ac╚Ťiunilor concrete, inclusiv a declara╚Ťiilor publice ale procurorului ╚Öef al DNA reflectate ├«n documente ale autorit─â╚Ťilor publiceÔÇŁ.
Raportul de evaluare al ministrului Justi╚Ťiei con╚Ťine un num─âr de┬á20 de motive care au stat la baza deciziei de propunere a revoc─ârii, cu privire la care, niciodat─â, ministrul Justi╚Ťiei nu a cerut un punct de vedere sau date ori informa╚Ťii legate de aspectele pe care le-a evaluat.
Perioada de evaluare la care ministrul Justi╚Ťiei a f─âcut referire ├«n con╚Ťinutul raportului pe care ╚Öi-a ├«ntemeiat propunerea de revocare din func╚Ťia de procuror ╚Öef este indicat─â ca fiind februarie 2017 ÔÇô februarie 2018, dar motivele propunerii de revocare au ├«n vedere ╚Öi concluziile controlului efectuat de Inspec╚Ťia Judiciar─â, control care a vizat activitatea managerial─â din anul 2016 ╚Öi semestrul I 2017.
Av├ónd ├«n vedere aceste aspecte, v─â depun┬áRaportul privind activitatea managerial─â desf─â╚Öurat─â ca procuror ╚Öef ├«n perioada 2016 ÔÇô semestrul I 2017┬ácare con╚Ťine m─âsurile manageriale dispuse privind organizarea eficient─â a activit─â╚Ťii DNA ╚Öi rezultatele ob╚Ťinute ca urmare a implement─ârii acestor m─âsuri, raport care a fost predat ╚Öi echipei de inspectori judiciari din cadrul Inspec╚Ťiei Judiciare cu ocazia controlului desf─â╚Öurat ├«n anul 2017.
Acest raport este relevant ├«ntruc├ót ministrul Justi╚Ťiei ╚Öi-a motivat propunerea de revocare din func╚Ťie prelu├ónd argumente din con╚Ťinutul unui raport al Inspec╚Ťiei Judiciare ├«n forma emis─â ├«n 15 septembrie 2017, de╚Öi prin Hot─âr├órea nr. 686 din 31 octombrie 2017 a Sec╚Ťiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s-au aprobat doar par╚Ťial concluziile din acel raport al Inspec╚Ťiei Judiciare.
├Änainte de a prezenta argumentele prin care dovedesc c─â motivele pentru care se propune revocarea din func╚Ťie nu sunt ├«ntemeiate ╚Öi nici reale, voi prezenta c├óteva din rezultatele ob╚Ťinute ca urmare a implement─ârii m─âsurilor manageriale descrise ├«n raportul pentru perioada 2016 ÔÇô semestrul I 2017.

├Än anul 2016, urmare a m─âsurilor manageriale dispuse au fost ob╚Ťinute cele mai impresionante rezultate de la ├«nfiin╚Ťarea DNA:
– cel mai mare num─âr de cauze trimise la instan╚Ťe prin rechizitorii ╚Öi acorduri de recunoa╚Ötere a vinov─â╚Ťiei;
– cel mai mare num─âr de inculpa╚Ťi trimi╚Öi ├«n judecat─â;
– cea mai mare valoare a m─âsurilor asiguratorii instituite;
– au fost instituite, pentru prima dat─â de la ├«nfiin╚Ťarea direc╚Ťiei, m─âsuri asiguratorii asupra unor bunuri imobile situate ├«n str─âin─âtate.
Pentru a eviden╚Ťia ├«n mod sintetic ╚Öi clar aceste cre╚Öteri ale indicatorilor de cantitate ╚Öi calitate voi efectua o analiz─â comparativ─â a datelor statistice.
Numărul rechizitoriilor a crescut în fiecare an1.

Num─ârul inculpa╚Ťilor trimi╚Öi ├«n judecat─â a crescut ├«n fiecare an.

M─âsurile privind ├«nfiin╚Ťarea ╚Öi opera╚Ťionalizarea Compartimentului de investiga╚Ťii financiare ╚Öi stabilirea ca prioritate ├«n activitate ├«n fiecare an a recuper─ârii prejudiciilor ╚Öi aplic─ârii confisc─ârii extinse au dus la instituirea unor m─âsuri asiguratorii din ce ├«n ce mai mari.
├Än anul 2016 s-au instituit m─âsuri asiguratorii de peste jum─âtate de miliard de euro, cea mai mare valoare de la ├«nfiin╚Ťarea institu╚Ťiei.

Calitatea ╚Öi obiectivitatea dosarelor instrumentate s-a reflectat ╚Öi ├«n num─ârul condamn─ârilor ob╚Ťinute ╚Öi ├«n num─ârul redus de achit─âri. M─âsurile dispuse au dus la men╚Ťinerea procentului de achit─âri la aproximativ 10% ├«n ultimii ani.

Analiza motivelor invocate în propunerea de revocare

1. Situa╚Ťie f─âr─â precedent ├«n cadrul raporturilor dintre autorit─â╚Ťile publice din Rom├ónia: ├«ntr-un singur an trei conflicte juridice de natur─â constitu╚Ťional─â ├«n care Direc╚Ťia Na╚Ťional─â Anticorup╚Ťie prin conducerea acesteia a fost chemat─â ├«n fa╚Ťa instan╚Ťei constitu╚Ťionale la sesizarea altor autorit─â╚Ťi publice care au invocat ├«nc─âlc─âri ale competen╚Ťelor lor de c─âtre DNA ╚Öi comportamentul lipsit de loialitate constitu╚Ťional─â al procurorului ╚Öef DNA.
Ministrul Justi╚Ťiei a motivat c─â se impune revocarea din func╚Ťia de procuror ╚Öef, deoarece acest motiv constituie ÔÇ×un comportament reprezent├ónd ├«nc─âlcarea sistematic─â a Constitu╚ŤieiÔÇŁ.
Pe site-ul Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale la sec╚Ťiunea ÔÇ×Decizii de admitereÔÇŁ sunt afi╚Öate┬á50 de decizii de admiterea excep╚Ťiilor referitoare la diferite dispozi╚Ťii legale, printre care ╚Öi dou─â dintre deciziile de admitere a conflictelor de natur─â constitu╚Ťional─â amintite de ministrul Justi╚Ťiei.2
Este evident c─â, uneori, lipsa de previzibilitate a legisla╚Ťiei poate duce la interpretarea diferit─â a unor dispozi╚Ťii legale ╚Öi ulterior la pronun╚Ťarea unor decizii de admitere a unor excep╚Ťii de neconstitu╚Ťionalitate sau la declan╚Öarea unor conflicte juridice de natur─â constitu╚Ťional─â.
A╚Öa cum, chiar ministrul Justi╚Ťiei a ar─âtat, cele dou─â conflicte din anul 2017┬ánu sunt unice, fiind constatate ├«n ultimii ani 13 astfel de conflicte de constitu╚Ťionalitate, o parte dintre ele implic├ónd autorit─â╚Ťi din sistemul judiciar.
Este de remarcat c─â┬ánu a existat nicio situa╚Ťie ├«n care s─â se fi solicitat sanc╚Ťionarea ori schimbarea din func╚Ťie a persoanelor care au condus aceste institu╚Ťii, ori celor care conduc autoritatea legislativ─â care a adoptat dispozi╚Ťiile legale contrare Constitu╚Ťiei.
Chiar ministrul Justi╚Ťiei sus╚Ťine ├«n ÔÇ×Raportul de evaluare a eficien╚Ťei manageriale ╚Öi a modului de ├«ndeplinire a obliga╚Ťiilor procurorului ╚Öef al DNA ca urmare a pronun╚Ť─ârii de c─âtre Curtea Constitu╚Ťional─â a Rom├óniei a Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017ÔÇŁ3┬ác─â ÔÇ×solu╚Ťia de constatare a unui conflict juridic de natur─â constitu╚Ťional─â ╚Öi conduita de urmat pentru autoritatea care a ac╚Ťionat┬ás-a declan╚Öat ╚Öi realizat remediul constitu╚Ťional corespunz─âtorÔÇŁ.
Faptul c─â, din 13 constat─âri ale conflictelor de constitu╚Ťionalitate ├«n ultimii 14 ani, ├«n dou─â cazuri s-a stabilit c─â DNA s-a aflat ├«n conflict cu alte institu╚Ťii ale statului, nu poate constitui o ├«nc─âlcare sistematic─â a Constitu╚Ťiei.
Mai mult dec├ót at├ót, ÔÇ×├«ncerc├ónd o clarificare a sintagmei┬áconflict juridic de natur─â constitu╚Ťional─â ├«ntre autorit─â╚Ťile publice, Comisia de la Vene╚Ťia a spus c─â este vorba de fapt de conflicte de competen╚Ť─â pozitive sau negative ├«ntr-un caz concretÔÇŁ.4┬áAstfel, prin analogie, conflicte de competen╚Ť─â exist─â ├«n mod frecvent ╚Öi ├«ntre instan╚Ťele judec─âtore╚Öti sau parchete, iar rezolvarea acestor conflicte de competen╚Ť─â se face de c─âtre instan╚Ťa ierarhic superioar─â. Nicic├ónd nu s-a pus problema sanc╚Ťion─ârii unui judec─âtor sau procuror pentru c─â s-a considerat competent s─â solu╚Ťioneze o cauz─â.
Mai mult, potrivit art. 147 alin 4 din Constitu╚Ťie deciziile sunt general obligatorii ╚Öi au putere numai pentru viitor.
Ca atare, ministrul Justi╚Ťiei nu poate aplica retroactiv efectele unei decizii a Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale de la sine putere ╚Öi s─â repro╚Öeze unui magistrat c─â nu a prev─âzut ce decizii vor fi pronun╚Ťate ╚Öi cum vor fi motivate pentru a-╚Öi adapta comportamentul institu╚Ťional.

2. Decizia nr. 68/2017 a Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale ÔÇô Direc╚Ťia Na╚Ťional─â Anticorup╚Ťie a ac╚Ťionat ultra vires ╚Öi-a arogat o competen╚Ť─â pe care nu o posed─â
Ministrul Justi╚Ťiei a motivat c─â se impune revocarea din func╚Ťia de procuror ╚Öef deoarece ÔÇ×exercitarea conducerii unei institu╚Ťii cu ├«nc─âlcarea limitelor de competen╚Ť─â ale acesteia se ├«ncadreaz─â ├«ntre motivele care justific─â revocareaÔÇŁ.
Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017 prin care s-a constatat un conflict de natur─â constitu╚Ťional─â ├«ntre Ministerul Public-Parchetul de pe l├óng─â ├Änalta Curte de Casa╚Ťie ╚Öi Justi╚Ťie ÔÇô Direc╚Ťia Na╚Ťional─â Anticorup╚Ťie ╚Öi Guvernul Rom├óniei este o premier─â ├«n justi╚Ťia rom├óneasc─â.
A fost prima dat─â c├ónd o decizie a Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale a analizat temeinicia unei sesiz─âri penale, competen╚Ť─â exclusiv─â p├ón─â la acel moment a organelor judiciare.
Anterior acestei decizii, nici dispozi╚Ťiile legale, nici practica organelor judiciare ╚Öi nici doctrina juridic─â nu excludeau s─âv├ór╚Öirea infrac╚Ťiunilor de favorizarea f─âptuitorului ori folosirea influen╚Ťei sau autorit─â╚Ťii de c─âtre o persoan─â ce de╚Ťine o func╚Ťie de conducere ├«ntr-un partid ├«n scopul ob╚Ťinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite prin promovarea sau adoptarea unor acte normative.
Prin Decizia nr. 68/2017, Curtea Constitu╚Ťional─â a stabilit c─â dispozi╚Ťiile constitu╚Ťionale referitoare la separarea puterilor ├«n stat impun ca dispozi╚Ťia derogatorie prev─âzut─â de legiuitor pentru infrac╚Ťiunea de conflict de interese, respectiv ├«n cazul emiterii, aprob─ârii sau adopt─ârii actelor normative, s─â fie aplicat─â prin analogie ╚Öi cu privire la alte infrac╚Ťiuni, dintre care a men╚Ťionat favorizarea f─âptuitorului ╚Öi folosirea influen╚Ťei sau autorit─â╚Ťii de c─âtre o persoan─â ce de╚Ťine o func╚Ťie de conducere ├«ntr-un partid ├«n scopul ob╚Ťinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Consfin╚Ťirea acestei metode de interpretare de c─âtre Curtea Constitu╚Ťional─â nu putea fi prev─âzut─â anterior emiterii deciziei de nici un magistrat, procuror sau judec─âtor.
Ministrul Justi╚Ťiei sus╚Ťine c─â am condus institu╚Ťia ÔÇ×prin ├«nc─âlcarea limitelor de competen╚Ť─âÔÇŁ, de╚Öi la data ├«nregistr─ârii la DNA a pl├óngerii penale despre care se face vorbire, aceast─â decizie nu era pronun╚Ťat─â, iar dispozi╚Ťiile legale, jurispruden╚Ťa anterioar─â a Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale ╚Öi a ├Änaltei Cur╚Ťi de Casa╚Ťie ╚Öi Justi╚Ťie, jurispruden╚Ťa Cur╚Ťii Europene a Drepturilor Omului au fost respectate ├«n totalitate, dup─â cum urmeaz─â:

Respectarea dispozi╚Ťiilor legale

Principiul legalit─â╚Ťii presupune c─â activitatea procurorului se bazeaz─â pe investigarea obligatorie, conform dispozi╚Ťiilor procesual penale, ├«n cazul unei sesiz─âri care ├«ndepline╚Öte cerin╚Ťele prev─âzute de┬áart. 288 Cod procedur─â penal─â. Prin urmare, orice sesizare adresat─â parchetului ├«n unul din modurile de sesizare prev─âzute de dispozi╚Ťiile art. 288 Cod procedur─â penal─â trebuie s─â urmeze procedura prev─âzut─â de lege, neput├óndu-se deroga sub nici o form─â de la aceasta.

Respectarea jurispruden╚Ťei anterioare a Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale

Principiul legalit─â╚Ťii ├«n activitatea procurorilor este consacrat ╚Öi de┬ájurispruden╚Ťa constant─â a Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale┬ácare a statuat c─â ÔÇ×┬áprocurorii ├«╚Öi desf─â╚Öoar─â activitatea pe baza principiilor legalit─â╚ŤiiÔÇŽDNA fiind magistratur─â special─â instituit─â pentru combaterea infrac╚Ťiunilor de corup╚Ťie5ÔÇŁ sau ÔÇ×procurorul nu poate renun╚Ťa la realizarea activit─â╚Ťilor de investigare a infrac╚ŤiunilorÔÇŽav├ónd obliga╚Ťia de a str├ónge probele necesare cu privire la existen╚Ťa infrac╚ŤiunilorÔÇŽdeoarece Ministerul Public reprezint─â interesele generale ale societ─â╚Ťii6.
Acela╚Öi aspect este re╚Ťinut de Curtea Constitu╚Ťional─â ╚Öi ├«n decizia236/19.04.2016┬ácare a statuat c─â┬áorganele de urm─ârire penal─â sesizate cu privire la s─âv├ór╚Öirea unei fapte penale de c─âtre una sau mai multe persoane┬átrebuie s─â fac─â o minim─â verificare a sus╚Ťinerilor┬ádin care s─â rezulte at├ót existenta faptei ╚Öi inexisten╚Ťa vreunui caz care ├«mpiedic─â exercitarea ac╚Ťiunii penale, c├ót ╚Öi suspiciunea rezonabil─â c─â s-a s─âv├ór╚Öit o fapt─â prev─âzut─â de legea penal─â

Respectarea jurispruden╚Ťei ├Änaltei Cur╚Ťi de Casa╚Ťie ╚Öi Justi╚Ťie

├Än deciziile pronun╚Ťate, ├Änalta Cur╚Ťi de Casa╚Ťie ╚Öi Justi╚Ťie statueaz─â c─â procurorul are obliga╚Ťia de a desf─â╚Öura o anchet─â efectiv─â pentru aflarea adev─ârului, inclusiv ├«n situa╚Ťiile ├«n care sesizarea prive╚Öte adoptarea unor acte publicate ├«n Monitorul Oficial. Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentin╚Ťei penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a ├Änaltei Cur╚Ťi de Casa╚Ťie ╚Öi Justi╚Ťie care a ar─âtat c─â:
ÔÇ×Instan╚Ťa constat─â c─â ├«n spe╚Ť─â, de╚Öi exista obliga╚Ťia de a desf─â╚Öura o anchet─â efectiv─â, nu au fost luate m─âsuri rezonabile pentru investigarea faptelor reclamate. Cu toate c─â obliga╚Ťia investig─ârii faptelor este una de mijloace, ╚Öi nu de rezultat, ├«n cazul de fa╚Ť─â lipse╚Öte ancheta ├«ns─â╚Öi (nu exist─â niciun mijloc de investigare a pl├óngerii)….Mai mult, ├«n circumstan╚Ťe cum sunt cele ├«n spe╚Ť─â, ├«n care pl├óngerea vizeaz─â aspecte care decurg dintr-un act publicat ├«n Monitorul Oficial, este de a╚Öteptat o rigoare mai mare din partea autorit─â╚Ťilor ├«n ancheta desf─â╚Öurat─â.ÔÇŁ7.

Respectarea jurispruden╚Ťei Cur╚Ťii europene a drepturilor omului

├Än jurispruden╚Ťa Cur╚Ťii Europene a Drepturilor Omului8┬ás-a statuat:┬áÔÇ×Pentru ca ancheta s─â fie considerat─â ┬źefectiv─â┬╗, trebuie, ├«n principiu, s─â fie apt─â s─â duc─â la stabilirea faptelor cauzei ╚Öi la identificarea ╚Öi pedepsirea celor vinova╚Ťi. Aceasta nu este o obliga╚Ťie de rezultat, ci de mijloace, iar autorit─â╚Ťile trebuie s─â reac╚Ťioneze prompt la pl├óngerile formulate. Orice nereguli ale anchetei care afecteaz─â posibilitatea de a stabili faptele ╚Öi persoanele vinovate risc─â s─â contravin─â acestui standard, iar cerin╚Ťa de promptitudine ╚Öi de termen rezonabil este implicit─â ├«n acest context.ÔÇŁ9
Procurorii de caz au respectat ╚Öi jurispruden╚Ťa anterioar─â a Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie care a fost constant─â ├«n investigarea sesiz─ârilor av├ónd ca obiect ├«mprejur─ârile adopt─ârii unor acte normative, a╚Öa ├«nc├ót, cercet─ârile ├«n acest dosar au fost ├«n concordan╚Ť─â cu aceast─â jurispruden╚Ť─â. Au mai fost ├«nregistrate cauze cu acela╚Öi obiect de investigare ├«n anul 2007 (dou─â cauze), 2014 (o cauz─â) ╚Öi 2015 (o cauz─â) astfel c─â nu a existat nici un temei pentru a refuza ├«nregistrarea unei pl├óngeri penale formulat─â conform legii.
Cu privire la eventuale ├«nc─âlc─âri ale legii referitoare la normele de competen╚Ť─â a fost efectuat─â o verificare din partea Inspec╚Ťiei Judiciare.
Prin rezolu╚Ťia nr. 1704/IJ/319/DIP/2017 a Direc╚Ťiei de inspec╚Ťie judiciar─â pentru procurori emis─â ├«n data de 6 iunie 2017 s-a dispus clasarea cu privire la procurorul ╚Öef al DNA referitor la presupuse abateri disciplinare.
Pe de alt─â parte, av├ónd ├«n vedere c─â acest litigiu de constitu╚Ťionalitate a vizat modalitatea de efectuare a urm─âririi penale de c─âtre procurorii ├«nvesti╚Ťi cu solu╚Ťionarea cauzei, nu aveam nicio atribu╚Ťie de a cenzura deciziile investigative ale magistra╚Ťilor, astfel ├«nc├ót nu poate fi re╚Ťinut─â o exercitare necorespunz─âtoare a atribu╚Ťiilor de management, care nu se refer─â la legalitatea actelor procesuale.
De altfel, raportul nu indic─â ├«n ce modalitate a╚Ö fi putut preveni na╚Öterea conflictului f─âr─â a-mi ├«nc─âlca atribu╚Ťiile, ├«n condi╚Ťiile ├«n care, la un punct subsecvent, mi se repro╚Öeaz─â, cu privire la acela╚Öi dosar, c─â nu a╚Ö fi respectat independen╚Ťa procurorilor.

3. Decizia nr. 611/2017 a Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale – prin conduita sa procurorul ╚Öef al DNA nu numai c─â ├«nl─âtur─â a priori orice colaborare loial─â cu autoritatea care exercit─â suveranitatea poporului ÔÇô Parlamentul Rom├óniei, ci refuz─â s─â participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public; prin refuzul procurorului ╚Öef DNA este ├«nc─âlcat─â autoritatea Parlamentului Rom├óniei, organ reprezentativ al poporului
Ministrul Justi╚Ťiei a motivat c─â se impune revocarea din func╚Ťia de procuror ╚Öef deoarece ÔÇ×├«n calitate de procuror ╚Öef al Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie a refuzat s─â dea curs celor 3 invita╚Ťii ╚Öi s─â se prezinte ├«n fa╚Ťa comisiei speciale de anchet─âÔÇŁ.
├Än cursul anului 2017 am primit mai multe invita╚Ťii de a m─â prezenta ├«n fa╚Ťa┬áÔÇ×Comisiei speciale de anchet─â a Senatului ╚Öi Camerei Deputa╚Ťilor pentru verificarea aspectelor ce ╚Ťin de organizarea alegerilor din 2009 ╚Öi de rezultatul scrutinului preziden╚ŤialÔÇŁ ╚Öi de a furniza informa╚Ťii legate de obiectul de activitate al comisiei.
La toate invita╚Ťiile primite ├«n perioada 07.06.2017 ÔÇô 14.11.2017 am comunicat scris┬ác─â ÔÇ×nu de╚Ťin informa╚Ťii ╚Öi/sau documente necesare clarific─ârii ├«mprejur─ârilor ╚Öi cauzelor ├«n care s-au produs evenimentele supuse cercet─ârii parlamentareÔÇŁ, dup─â cum urmeaz─â:
– La adresa nr. 4C-30/49/07.06.2017 privind invita╚Ťia pentru data de 14.06.2017, am comunicat scris prin adresa nr. 1404/C/2017 din data de 08.06.2017
– La adresa nr. 4C-30/64/13.06.2017 privind invita╚Ťia pentru data de 20.06.2017, am comunicat scris prin adresa nr.1404/C/2017 din 19.06.2017
– La adresa nr. 4C-30/77 din data de 06.07.2017 privind invita╚Ťia pentru data de 10.07.2017, am comunicat scris prin adresa nr.1404/C/2017 din 07.07.2017
– La adresa nr. 4C-30/85 din data de 27 iulie 2017, prin care mi s-au adresat dou─â ├«ntreb─âri de c─âtre comisie, am comunicat scris prin adresa nr.1404/C/2017 din 11.08.2017.
– La adresa nr. 4C-30/139 din data de 13.11.2017 privind invita╚Ťia pentru data de 15.11.2017, am comunicat scris prin adresa nr.1404/C/2017 din 14.11.2017.

├Än raport cu aceste aspecte, s-a f─âcut o verificare din partea Inspec╚Ťiei Judiciare iar prin rezolu╚Ťia cu nr. 4937/IJ/944/DIP/2017 a Direc╚Ťiei de inspec╚Ťie judiciar─â pentru procurori din 25.09.2017 s-a decis clasarea cu privire la presupuse abateri disciplinare ╚Öi s-a re╚Ťinut c─â ÔÇ×refuzul repetat al procurorului ╚Öef al Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie de a se prezenta fizic ├«n fa╚Ťa comisiei parlamentare nu ├«ntrune╚Öte elementele constituite ale abaterii disciplinareÔÇŁ, precum ╚Öi ÔÇ×faptul c─â r─âspunsul formulat nu a corespuns a╚Ötept─ârilor ╚Öi nu a fost l─âmuritor pentru comisia de anchet─â nu este o condi╚Ťie sine qua non care ar putea contura ├«n sarcina procurorului ╚Öef al Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie o eventual─â ├«nc─âlcare a prevederilor legale ╚Öi constitu╚ŤionaleÔÇŁ. Ca atare, s-a re╚Ťinut c─â ÔÇ×nu se constat─â o ├«nc─âlcare a dispozi╚Ťiilor legale ╚Öi a standardelor de conduit─â impuse magistra╚Ťilor.
Ca atare, ministrul Justi╚Ťiei nu poate aplica retroactiv efectele unei decizii a Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale ╚Öi s─â repro╚Öeze unui magistrat c─â nu a prev─âzut ce decizii vor fi pronun╚Ťate ╚Öi cum vor fi motivate pentru a-╚Öi adapta comportamentul institu╚Ťional.

4. Decizia nr. 757/2017 a Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale ÔÇô parchetul/DNA nu au competen╚Ťa de a ├«ncepe urm─ârirea penal─â ├«n privin╚Ťa oportunit─â╚Ťii emiterii actelor administrative individuale
Ministrul Justi╚Ťiei a motivat c─â se impune revocarea din func╚Ťia de procuror ╚Öef deoarece ÔÇ×├«n raport de dispozi╚Ťiile legale care constituie temei al revoc─ârii, exercitarea conducerii unei institu╚Ťii cu ├«nc─âlcarea limitelor de competen╚Ť─â ale acesteia se ├«ncadreaz─â ├«n motivele care justific─â revocarea conduc─âtorului institu╚ŤieiÔÇŁ.
Aceast─â sus╚Ťinere a ministrului Justi╚Ťiei este infirmat─â chiar de Decizia nr. 757 din 23 noiembrie 2017 a Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale care a constatat c─â ÔÇ×nu exist─â un conflict juridic de natur─â constitu╚Ťional─â ├«ntre Guvernul Rom├óniei, pe de o parte, ╚Öi Ministerul Public – Parchetul de pe l├óng─â ├Änalta Curte de Casa╚Ťie ╚Öi Justi╚Ťie, Direc╚Ťia Na╚Ťional─â Anticorup╚Ťie, pe de alt─â parteÔÇŁ.┬áSunt relevante considerentele deciziei care men╚Ťioneaz─â:
ÔÇ×Prin urmare,┬áorganul de urm─ârire penal─â este singurul competent s─â aprecieze cu privire la ├«ndeplinirea standardului de b─ânuial─â rezonabil─â, atunci c├ónd decide aplicarea art. 305 alin. (3) din Codul de procedur─â penal─â…Analiz├ónd acest aspect,┬áCurtea constat─â nu este competent─â s─â verifice dac─â exist─â probe din care s─â rezulte b─ânuiala rezonabil─â pentru ├«nceperea urm─âririi penale.┬áDecizia de a ├«ncepe o urm─ârire penal─â in personam este o competen╚Ť─â exclusiv─â a organului de urm─ârire penal─â, ce nu poate fi controlat─â,┬áat├ót timp c├ót de plano nu vizeaz─â fapte care nu intr─â sub inciden╚Ťa legii penale [a se vedea, ├«n acela╚Öi sens, ╚Öi Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017]ÔÇŁ.
ÔÇ×Curtea re╚Ťine, din studiul actelor dosarului, c─â, ├«n cauz─â,┬áunitatea de parchet nu cerceteaz─â legalitatea hot─âr├órilor de Guvern, ci o fapt─â/fapte s─âv├ór╚Öit─â/s─âv├ór╚Öite de o persoan─â/mai multe persoane care poate/pot c─âdea sub inciden╚Ťa legii penale…├Äns─â, modul de instrumentare a cauzei nu poate fi verificat pe calea art. 146 lit. e) din Constitu╚Ťie, rezult─â c─â nu este de competen╚Ťa Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale cenzurarea deciziei organului de urm─ârire penal─â s─â ├«nceap─â o urm─ârire penal─â in personam.ÔÇŁ
Decizia Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale vizeaz─â un dosar care se afl─â ├«n instrumentare pe rolul Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie.
Ministrul Justi╚Ťiei a men╚Ťionat ├«n acest raport c─â ÔÇ×parchetele/DNA nu au competen╚Ťa de a ├«ncepe urm─ârirea penal─â ├«n privin╚Ťa oportunit─â╚Ťii emiterii actelor administrative individualeÔÇŁ, iar acelea╚Öi afirma╚Ťii au fost f─âcute ╚Öi ├«n spa╚Ťiul public.
Astfel, la data de 26 septembrie 2017 am sesizat Consiliului Superior al magistraturii s─â analizeze declara╚Ťiile publice al ministrului Justi╚Ťiei cu privire la ancheta Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie, iar Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis prin Hot─âr├órea nr. 1472 din 19 decembrie 2017 c─â┬ádeclara╚Ťiile ministrului Justi╚Ťiei prin care acesta a sus╚Ťinut c─â procurorii DNA nu investigheaz─â fapte ce reprezint─â ├«nc─âlc─âri ale legii penale au fost de natur─â a afecta independen╚Ťa sistemului judiciar.
Ca atare,┬áConsiliul Superior al Magistraturii a statuat c─â tocmai ministrul Justi╚Ťiei este cel care ╚Öi-a dep─â╚Öit competen╚Ťele, iar Curtea Constitu╚Ťional─â a decis c─â procurorii nu au fost ├«n conflict de natur─â constitu╚Ťional─â prin investiga╚Ťiile ├«n dosarul la care s-a f─âcut referire ├«n cuprinsul deciziei.
Reluarea acestor critici formulate la adresa unui dosar ├«n curs de solu╚Ťionare, ├«n care legalitatea deciziilor procurorului a fost constatat─â de c─âtre Curtea Constitu╚Ťional─â, reprezint─â o form─â nepermis─â de presiune la adresa magistratului, c─âruia i se sugereaz─â, de c─âtre ministrul Justi╚Ťiei, solu╚Ťia pe care ar trebui s─â o dispun─â ├«n cauz─â.

5. Acreditarea competen╚Ťei DNA de evaluare a aspectelor de oportunitate a elabor─ârii unor hot─âr├óri de Guvern.
Ministrul Justi╚Ťiei a motivat prin aceea c─â, ├«n comunicatul Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie privind un dosar penal au fost efectuate urm─âtoarele men╚Ťiuni: ÔÇ×au fost ├«nc─âlcate prevederile Constitu╚Ťiei Rom├óniei, cele ale Legii organice 213/1998, ale Legii 107/1996 ╚Öi cu O.U.G. 107/200…De asemenea, au fost ├«nc─âlcate o serie de dispozi╚Ťii ce reglementeaz─â normele de tehnic─â legislativ─â, aspect semnalat ├«n repetate r├ónduri de Ministerul Finan╚Ťelor Publice ╚Öi Ministerul Justi╚Ťiei, ├«n perioada premerg─âtoare adopt─ârii hot─âr├órii. a ini╚Ťiat ╚Öi promovat H.G. cu ├«nc─âlcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea ╚Öi prezentarea proiectelor de acte normative.ÔÇŁ
Ministrul Justi╚Ťiei a motivat c─â prin aceste afirma╚Ťii ÔÇ×DNA s-a erijat ├«n evaluator, f─âr─â nici o distinc╚Ťie, inclusiv asupra aspectelor de oportunitate a elabor─ârii unor hot─âr├óri de guvernÔÇŁ, ceea ce ÔÇ×sus╚Ťine aceea╚Öi exercitare a conducerii institu╚Ťiei cu ├«nc─âlcarea limitelor de competen╚Ť─â ale acesteiaÔÇŁ.La data de 22 septembrie 2017 a fost emis comunicatul de pres─â ├«nregistrat cu nr.┬á906/VIII/3 pe site-ul institu╚Ťiei ca r─âspuns la solicit─ârile formulate de reprezentan╚Ťi ai mass media10, prin care a fost adus la cuno╚Ötin╚Ťa publicului c─â procurorii din cadrul Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie ÔÇô Sec╚Ťia de combatere a infrac╚Ťiunilor asimilate infrac╚Ťiunilor de corup╚Ťie au dispus extinderea urm─âririi penale fa╚Ť─â de mai mul╚Ťi suspec╚Ťi ├«n cauz─â, precum ╚Öi faptul c─â, ├«n conformitate cu prevederile legale ╚Öi constitu╚Ťionale, procurorul ╚Öef al Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie a transmis procurorului general al Parchetului de pe l├óng─â ├Änalta Curte de Casa╚Ťie ╚Öi Justi╚Ťie referatul cauzei, ├«n vederea sesiz─ârii Camerei Deputa╚Ťilor, pentru formularea cererii de efectuare a urm─âririi penale fa╚Ť─â de P.R., deputat ├«n Parlamentul Rom├óniei, fost ministru, ├«n leg─âtur─â cu s─âv├ór╚Öirea complicit─â╚Ťii la infrac╚Ťiunea de abuz ├«n serviciu dac─â func╚Ťionarul public a ob╚Ťinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, ├«n exercitarea func╚Ťiei ministeriale.
Comunicatul de pres─â a fost emis cu respectarea dispozi╚Ťiilor legale na╚Ťionale ╚Öi comunitare ├«n materia comunic─ârii publice ╚Öi cuprinde explicativ, pe scurt descrierea faptelor pe un ton neutru, f─âr─â elemente ce ar putea sugera o pozi╚Ťie subiectiv─â, a╚Öa ├«nc├ót ├«n mod evident nu au fost dep─â╚Öite limite ├«ndatoririlor profesionale de informare a opiniei publice.
Aceast─â descriere a situa╚Ťiei de fapt nu poate constitui ÔÇ×exercitare a conducerii institu╚Ťiei cu ├«nc─âlcarea limitelor de competen╚Ť─â ale acesteiaÔÇŁ┬á├«ntruc├ót aceasta este acuza╚Ťia stabilit─â de procuror ╚Öi singura ├«n m─âsur─â s─â cenzureze acuza╚Ťia este instan╚Ťa de judecat─â competent─â s─â solu╚Ťioneze cauza.
Din analiza con╚Ťinutului comunicatului se poate constata cu u╚Öurin╚Ť─â c─â nu se face nicio referire la oportunitatea hot─âr├órii de guvern, ci la suspiciunile referitoare la adoptarea acesteia cu ├«nc─âlcarea unor norme legale imperative. Este inexplicabil─â referirea ministrului la aspecte de oportunitate, care nu se reg─âsesc ├«n cuprinsul comunicatului.
A╚Öa cum am ar─âtat mai sus aprecierile ministrului Justi╚Ťiei cu privire la investiga╚Ťiile procurorilor ├«n aceast─â cauz─â au fost de natur─â s─â afecteze independen╚Ťa sistemului judiciar.

6. Lipsa de asumare a unei ├«nc─âlc─âri a dispozi╚Ťiilor constitu╚Ťionale ╚Öi legale, respectiv a corect─ârii unei astfel de conduite
Ministrul Justi╚Ťiei a motivat c─â DNA a retras comunicatul de pres─â amintit mai sus ╚Öi aceast─â ├«mprejurare constituie temei de revocare ├«ntruc├ót este ÔÇ×un comportament de neasumare a unei erori ├«n conducerea institu╚ŤieiÔÇŁ.
Aceast─â afirma╚Ťie nu este real─â.
Comunicatul de pres─â a fost postat la data de 22 septembrie 2017 pe site-ul institu╚Ťiei ÔÇ×http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8375┬áÔÇŁ ╚Öi nu a fost retras, fiind ╚Öi ├«n prezent pe site ├«n aceea╚Öi form─â.

7. ├Änc─âlcarea principiilor care guverneaz─â exercitarea func╚Ťiei de conducere a unei autorit─â╚Ťi publice. ÔÇ×Performan╚ŤaÔÇŁ procurorului ╚Öef de a determina Curtea Constitu╚Ťional─â s─â explice pe larg c─â institu╚Ťia DNA nu este nici Guvern, nici Parlament, nici Curtea Constitu╚Ťional─â, nici instan╚Ť─â de judecat─â ╚Öi c─â ├«n calitate de conduc─âtor al acestei institu╚Ťii trebuie s─â respecte competen╚Ťele legale ale DNA, precum ╚Öi s─â aib─â o conduit─â constitu╚Ťional─â loial─â
Ministrul Justi╚Ťiei motiveaz─â c─â ÔÇ×au existat trei conflicte de natur─â constitu╚Ťional─âÔÇŁ care ÔÇ×demonstreaz─â refuzul cooper─ârii loiale de c─âtre procurorul ╚Öef al DNAÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×constat─âm folosirea nelegal─â a resurselor umane ╚Öi materiale ├«n sensul deturn─ârii Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie de la scopul ╚Öi competen╚Ťele sale legale.
Motivarea din raport a ministrului Justi╚Ťiei pleac─â de la men╚Ťiuni cuprinse ├«n ÔÇ×Avizul privind compatibilitatea cu principiile constitu╚Ťionale ╚Öi statul de drept a┬áac╚Ťiunilor Guvernului Rom├óniei cu privire la alte institu╚Ťii ale statului┬á╚Öi Ordonan╚Ťa de urgen╚Ť─â a Guvernului de modificare ╚Öi completare a Legii nr. 3/2000 privind organizarea ╚Öi desf─â╚Öurarea referendumului ├«n Rom├ónia.
ÔÇ×Acest aviz nu are nici o leg─âtur─â cu institu╚Ťiile din sistemul judiciar ╚Öi cu at├ót mai mult nu are leg─âtur─â cu Direc╚Ťia Na╚Ťional─â Anticorup╚Ťie sau cu ac╚Ťiunile procurorului ╚Öef al Direc╚Ťia Na╚Ťional─â Anticorup╚Ťie.

Acest aviz┬ávizeaz─â ac╚Ťiunile derulate de Guvern cu privire la alte institu╚Ťii ╚Öi este emis ├«n anul 2012 neav├ónd nici o leg─âtur─â cu situa╚Ťiile explicate de ministrul Justi╚Ťiei referitoare la conflictele juridice de natur─â constitu╚Ťional─â.
Cu privire la cele 3 decizii ale Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale ├«mi men╚Ťin argumentele de mai sus prezentate la punctele 1- 4.
Referitor la ÔÇ×folosirea nelegal─â a resurselor umane ╚Öi materiale ├«n sensul deturn─ârii Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie de la scopul ╚Öi competen╚Ťele sale legaleÔÇŁ, apreciez c─â acestea sunt afirma╚Ťii nereale, nesus╚Ťinute de nici m─âcar un argument credibil ╚Öi obiectiv.
Modul în care am organizat activitatea și modul în care s-au folosit resursele umane și materiale sunt explicate pe larg în raportul de activitate managerială pe care l-am depus.

8. Comportament excesiv de autoritar, discre╚Ťionar, contrar obliga╚Ťiilor de rezerv─â ╚Öi deontologice impuse magistra╚Ťilor
Ministrul Justi╚Ťiei motiveaz─â c─â, ├«n┬áRaportul Direc╚Ťiei de inspec╚Ťie judiciar─â pentru procurori privind controlul efectuat ├«n baza Ordinului nr. 71 din 3 iulie 2017 al inspectorului ╚Öef al Inspec╚Ťiei Judiciare┬áau fost consemnate;
a. ÔÇ×indicii cu privire la s─âv├ór╚Öirea referitoare la obstruc╚Ťionarea activit─â╚Ťii de inspec╚Ťie a inspectorilor judiciari prin orice mijloaceÔÇŁ (a se vedea pag 148 ╚Öi 160 din raport).
b. ÔÇ×prin hot─âr├órea sec╚Ťiei de procurori s-au constatat deficien╚Ťe la nivelul managementului institu╚ŤieiÔÇŁ
c. ÔÇ×comportament autoritar c─âtre discre╚ŤionarÔÇŁ ├«ntruc├ót ├«n comisia de interviuri pentru recrutarea procurorilor din DNA ÔÇ×s-a autodesemnatÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×a desemnat ╚Öi un consilier care are calitatea de judec─âtorÔÇŁ
Raportul privind eficien╚Ťa managerial─â ╚Öi modul de ├«ndeplinire a atribu╚Ťiilor ce decurg din legi ╚Öi regulamente, de c─âtre conducerea structurii centrale a Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie┬á├«nregistrat cu nr. 5115/IJ/982/DIP/2017 a fost emis ├«n 15 septembrie 2017.
Ministrul Justi╚Ťiei a preluat ├«n evaluarea sa forma ini╚Ťial─â a raportului Inspec╚Ťiei Judiciare, (a╚Öa cum rezult─â din link-ul postat ├«n cuprinsul raportului) ╚Öi┬ánu forma adoptat─â prin Hot─âr├órea cu nr. 686 din 31 octombrie 2017 care a eliminat o parte din constat─ârile ╚Öi concluziile inspectorilor judiciari.
Cu privire la motivele care stau la baza propunerii de revocare este de men╚Ťionat:
a. Referitor la┬ápresupunerea c─â a╚Ö fi obstruc╚Ťionat activitatea de inspec╚Ťie┬áa inspectorilor judiciari ar─ât c─â, ├«nainte de finalizarea dezbaterilor privind raportul de control ├«n cadrul Sec╚Ťiei pentru procurori, am trimis obiec╚Ťiuni prin care am ar─âtat c─â┬áafirma╚Ťiile potrivit c─ârora a╚Ö fi obstruc╚Ťionat activitatea de control sunt neadev─ârate ╚Öi am prezentat documente ├«n acest sens.
Astfel, la pagina 148 ├«n raportul de control la care face trimitere ministrul Justi╚Ťiei s-a re╚Ťinut c─â, ├«mpreun─â cu consilierul personal ╚Öi un procuror ╚Öef serviciu a╚Ö fi obstruc╚Ťionat activitatea de control a unor dosare de la Sec╚Ťia de combatere a infrac╚Ťiunilor asimilate infrac╚Ťiunilor de corup╚Ťie. A╚Öa cum am men╚Ťionat ╚Öi ├«n obiec╚Ťiuni, dosarele procurorului M.I.M┬áau fost verificate ├«n cadrul activit─â╚Ťilor de control de c─âtre inspectorul judiciar H.M, fiind ├«ntocmit─â o list─â scris─â personal de acest inspector cu dosarele pe care le-a cerut spre verificare, precum ╚Öi cu bifarea dosarelor verificate. V─â depun copia ├«nscrisului realizat personal de inspectorul judiciar H.M care dovede╚Öte c─â dosarele cerute spre verificare au fost verificate.
Inspec╚Ťia judiciar─â a demarat verific─âri cu privire la aceast─â situa╚Ťie ╚Öi p├ón─â ├«n prezent nu am primit comunicarea solu╚Ťiei dispuse.
Referitor la pretinsa ac╚Ťiune de obstruc╚Ťionare activit─â╚Ťii de control descris─â la pagina 160 din raport men╚Ťionez c─â┬ás-au efectuat verific─âri de c─âtre Inspec╚Ťia Judiciar─â┬áiar prin rezolu╚Ťia cu nr. 7044/IJ/1469/DIP/2017 a Direc╚Ťiei pentru inspec╚Ťia judiciar─â pentru procurori din 20 decembrie 2017┬ás-a clasat sesizarea din oficiu ├«ntruc├ót nu s-a comis nici un act de obstruc╚Ťionare a controlului.
├Än ceea ce prive╚Öte sus╚Ťinerea c─â ÔÇ×prin hot─âr├órea sec╚Ťiei de procurori s-au constatat deficien╚Ťe la nivelul managementului institu╚ŤieiÔÇŁ ar─ât c─â, prin┬áHot─âr├órea nr. 686 din 31 octombrie 2017 a Sec╚Ťiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii┬ás- a decis c─â┬áactivitatea managerial─â a conducerii Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie a fost eficient─â,┬áinclusiv din perspectiva procurorului ╚Öef al Sec╚Ťiei de combatere a infrac╚Ťiunilor asimilate infrac╚Ťiunilor de corup╚Ťie, precum ╚Öi a procurorului ╚Öef adjunct direc╚Ťie care a coordonat activitatea acestei sec╚Ťii.
La fila 24 din Hot─âr├órea nr. 686 din 31 octombrie 2017 a Sec╚Ťiei pentru procurori a Consiliului Superior┬áal Magistraturii┬ásunt eliminate constat─ârile inspectorilor judiciari cu privire la aceast─â sec╚Ťie ├«ntruc├ót ÔÇ×sunt constat─âri personale ale unor inspectori judiciari…reprezint─â simple aprecieri subiective f─âr─â baz─â factual─â ╚Öi care exced tematicii de control.ÔÇŁ
Cu privire la sus╚Ťinerea c─â a existat un┬áÔÇ×comportament autoritar c─âtre discre╚ŤionarÔÇŁ aceasta este┬átotal subiectiv─â, nereal─â ╚Öi nu se bazeaz─â pe nici un motiv obiectiv. Se justific─â aceast─â afirma╚Ťie prin aceea c─â procurorul ╚Öef ÔÇ×s-a autodesemnatÔÇŁ ├«n comisia de interviuri pentru recrutarea procurorilor din DNA ╚Öi ÔÇ×a desemnat ╚Öi un consilier care are calitatea de judec─âtorÔÇŁ┬ás─â fac─â parte din aceast─â comisie.
Conform art. 87 alin. 6 din Legea nr. 304/2004, Comisia de interviu este numit─â prin ordin al procurorului ╚Öef ╚Öi este format─â din 3 procurori din cadrul direc╚Ťiei. Din comisie pot face parte ╚Öi speciali╚Öti ├«n psihologie, resurse umane ╚Öi alte domenii. Comisia constituit─â pentru interviul din 26.01.2017 a avut ├«n componen╚Ť─â 3 procurori din direc╚Ťie ╚Öi al╚Ťi speciali╚Öti (consilier al procurorului ╚Öef care este ╚Öi formator al Institutului Na╚Ťional al Magistraturii ╚Öi un psiholog), conform legii. De asemenea, comisia constituit─â pentru interviul din 26.04.2017 a avut ├«n componen╚Ť─â din 3 procurori din direc╚Ťie ╚Öi al╚Ťi speciali╚Öti (consilier al procurorului ╚Öef, care este ╚Öi formator al Institutului Na╚Ťional al Magistraturii ╚Öi un psiholog), conform legii.
Controlul Inspec╚Ťiei Judiciare a re╚Ťinut ├«n mod eronat c─â din cele dou─â comisii la care se face referire au f─âcut parte doi procurori ╚Öi un judec─âtor,┬áfiind evident c─â au f─âcut parte trei procurori, un psiholog ╚Öi un judec─âtor ÔÇôformator al Institutului Na╚Ťional al Magistraturii.
Astfel, prin raportare la cerin╚Ťa art. 87 alin. 6 din Legea nr. 304/2004,┬ánu exist─â nicio abatere de la dispozi╚Ťiile legale men╚Ťionate,┬áiar┬ánumirea conform legii a unei comisii de interviuri nu poate fi apreciat─â drept ÔÇ×comportament autoritarÔÇŁ.Referitor la ÔÇ×auto desemnareaÔÇŁ ├«n comisia de interviu procurori ╚Öi la ÔÇ×aparenta lips─â de impar╚ŤialitateÔÇŁ ├«n procedura selec╚Ťiei ╚Öi numirii procurorilor din cadrul Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie, trebuie s─â preciz─âm c─â au fost respectate ├«n totalitate dispozi╚Ťiile art. 3 alin. 3 din OUG 43/2002 ╚Öi art. 85 din Legea nr. 304/2004.
Nu exist─â niciun text de lege care s─â interzic─â procurorului ╚Öef al Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie s─â fac─â parte din comisiile de interviu a personalului recrutat. De altfel, la pagina 429 din raportul Inspec╚Ťiei Judiciare unde se analizeaz─â modul de ├«ndeplinire al atribu╚Ťiilor prev─âzute ├«n Regulamentul de ordine interioar─â al Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie┬áse re╚Ťine ca activitate ├«ndeplinit─â┬áÔÇ×participarea procurorului ╚Öef la dou─â interviuri de selectare a procurorilor din direc╚ŤieÔÇŁ┬áf─âr─â a se re╚Ťine ├«ns─â c─â nu s-au respectat dispozi╚Ťiile legale sau c─â nu ar fi fost legal─â o astfel de participare.
Mai mult, inspec╚Ťia judiciar─â a efectuat ╚Öi o alt─â verificare privind desemnarea ÔÇ×consilierului care are calitatea de judec─âtorÔÇŁ┬ás─â fac─â parte dintr-o comisie de verificare a unor dosare, iar prin rezolu╚Ťia cu nr. 7045/IJ/1470/DIP/2017 a Direc╚Ťiei de inspec╚Ťie judiciar─â pentru procurori emis─â ├«n 15.11.2017 s-a constatat c─â nu s-a ├«nc─âlcat nici o dispozi╚Ťie legal─â.

9. Implicarea ├«n anchetele altor procurori, anchete realizate cu ├«nc─âlcarea competen╚Ťelor constitu╚Ťionale
Ministrul Justi╚Ťiei motiveaz─â c─â ÔÇ×declara╚Ťiile publice de notorietate relev─â comportament excesiv de autoritarÔÇŁ┬áreferind-se la o declara╚Ťie ÔÇ×mi-am asumat acest dosarÔÇŁ.Simplele declara╚Ťii publice privind o anumit─â situa╚Ťie nu pot echivala cu un ÔÇ×comportament excesiv de autoritarÔÇŁ dac─â nu sunt ├«nso╚Ťite ╚Öi de dovezi sau alte motive obiective.
Ministrul Justi╚Ťiei se prevaleaz─â de un document care nu a fost ├«nc─â aprobat prin procedura prev─âzut─â de lege ╚Öi ca atare neconfirmat din punctul de vedere al corectitudinii ╚Öi obiectivit─â╚Ťii.
Referitor la anumite sus╚Ťineri efectuate cu ocazia unui interviu la un post de radio am explicat c─â am folosit expresia ÔÇ×mi-am asumat dosarulÔÇŁ ├«n sensul strict prev─âzut de atribu╚Ťiile mele profesionale, adic─â acelea de a verifica legalitatea actelor emise de c─âtre procurori. Conforma Codului de procedur─â penal─â ╚Öi ale Regulamentului de ordine interioar─â al DNA.
╚śi am explicat c─â,┬á├«n dosarul despre care se face vorbire ├«n raport, am verificat legalitatea actelor emise potrivit legii ╚Öi ├«n procedurile prev─âzute de Codul de procedur─â┬ápenal─â, astfel c─â ceea ce a f─âcut procurorul ├«n mod legal mi-am asumat ╚Öi eu.
Desigur, c─â o astfel de expresie eliminat─â din context poate fi interpretat─â ├«n orice fel ╚Öi, ├«n lipsa unei preciz─âri clare a declara╚Ťiei publice (postul de televiziune sau radio, minutul, fraza dintr-un interviu publicat ├«n scris) sugereaz─â o manipulare a con╚Ťinutului mesajului real.
├Än calitate de ╚Öef al Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie, eu ├«mi asum dosarele instrumentate de colegii mei procurori, atunci c├ónd ele au fost solu╚Ťionate cu respectarea legii ╚Öi a procedurilor judiciare. ├Än aceast─â cauz─â am verificat legalitatea solu╚Ťiei dispuse, potrivit Regulamentului de ordine interioar─â al DNA ╚Öi ca atare, mi-am ╚Öi asumat-o.
Cu privire la eventuale ├«nc─âlc─âri ale legii referitoare la normele de competen╚Ť─â a fost efectuat─â o verificare din partea Inspec╚Ťiei Judiciare, iar prin rezolu╚Ťia nr. 1704/IJ/319/DIP/2017 a Direc╚Ťiei de inspec╚Ťie judiciar─â pentru procurori emis─â ├«n data de 6 iunie 2017, s-a dispus clasarea fa╚Ť─â de procurorul ╚Öef al DNA cu privire la presupuse abateri disciplinare.

10.Prioritizarea solu╚Ťion─ârii dosarelor cu impact mediatic. Atitudini nedemne. ├Änc─âlcarea standardelor minimale de etic─â ╚Öi deontologie ale unui magistrat.
Ministrul Justi╚Ťiei motiveaz─â c─â ÔÇ×a fost publicat la data de 12 ianuarie 2018 un comunicat de pres─â potrivit c─âruia Inspec╚Ťia Judiciar─â care a exercitat ac╚Ťiunea disciplinar─â fa╚Ť─â de procurorul ╚Öef al Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie┬á╚Öi ├«╚Öi ├«ntemeiaz─â motivul de revocare pe ÔÇ×un comportament v─âdit neconstitu╚Ťional ╚Öi nelegal contrar statutului procurorului ├«ntr-un stat de drept ╚Öi lipsa unor veritabile aptitudini managerialeÔÇŁ.
Aceste motive sunt v─âdit subiective ╚Öi ne├«ntemeiate. Nu sunt expuse criteriile pe baza c─ârora a stabilit ministru Justi╚Ťiei ÔÇ×aptitudinileÔÇŁ sau ÔÇ×comportamentul┬áÔÇŁ pe care l-am avut ├«n activitatea profesional─â sau ├«n rela╚Ťiile cu personalul din Direc╚Ťia Na╚Ťional─â Anticorup╚Ťie.
Ministrul Justi╚Ťiei ├«╚Öi bazeaz─â concluziile pe un act emis de Inspec╚Ťia Judiciar─â care nu este definitiv ╚Öi nu produce consecin╚Ťe juridice, ac╚Ťiunea disciplinar─â nefiind finalizat─â ├«n procedura prev─âzut─â de lege.
Ministrul Justi╚Ťiei nu ├«╚Öi poate ├«nsu╚Öi acuza╚Ťiile Inspec╚Ťiei Judiciare ╚Öi nu le poate da valoare de adev─âr, ignor├ónd ap─âr─ârile ╚Öi probele pe care le-am formulat ├«n aceast─â procedur─â disciplinar─â.
Din simpla lecturare a ac╚Ťiunii disciplinare rezult─â c─â┬áau fost audia╚Ťi procurorii prezen╚Ťi la ╚Öedin╚Ť─â, care au infirmat ceea ce ministrul Justi╚Ťiei a men╚Ťionat ├«n acest raport.
Din probele administrate rezult─â c─â:┬ánu am comb─âtut efectele negative generate de Decizia Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale nr. 68/2017, nu mi-am exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv ╚Öi general obligatoriu al acesteia, nu am folosit exprim─âri inadecvate la adresa Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale, nu am folosit un ton superior ╚Öi agresiv fa╚Ť─â de colegii procurori, nu am solicitat instrumentarea urgent─â a unor dosare ÔÇ×cu mini╚ÖtriiÔÇŁ, pentru scopul impactului mediatic,┬áci ├«n cadrul ╚Öedin╚Ťei au fost dezbateri, puncte de vedere, discu╚Ťii profesionale despre efectele deciziei Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale asupra cauzelor de abuz ├«n serviciu, operativitatea dosarelor vechi, cauzele care determin─â ├«nt├órzieri ├«n solu╚Ťionarea dosarelor.
Din simpla citire a┬áfilelor 33 ╚Öi 34┬áa documentului emis de Inspec╚Ťia Judiciar─â rezult─â┬áconcluziile scrise ale expertizei tehnice┬áf─âcute de Institutul Na╚Ťional de Criminalistic─â ╚Öi anume c─â:┬á├«nregistr─ârile pe care ├«╚Öi ├«ntemeiaz─â inspectorii judiciari concluzia audio nu sunt originale/autentice ╚Öi au suferit cel pu╚Ťin o modificare, au fost identificate elemente caracteristice de editare (modific─âri ale con╚Ťinutului ├«nregistr─ârilor).
Este inexplicabil modul ├«n care ministrul Justi╚Ťiei a eliminat concluziile unei probe ╚Ötiin╚Ťifice, f─âr─â a avea acces la vreun ├«nscris din dosarul cauzei.
├Än cadrul controlului efectuat de Inspec╚Ťia Judiciar─â ├«n 2017 la Direc╚Ťia Na╚Ťional─â Anticorup╚Ťie a fost audiat personalul direc╚Ťiei: procurori, poli╚Ťi╚Öti, speciali╚Öti, grefieri. Declara╚Ťiile au fost ├«naintate Sec╚Ťiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ├«n cadrul procedurii de aprobare a raportului de inspec╚Ťie ╚Öi pot fi consultate pentru a se evalua modul ├«n care am rela╚Ťionat cu colegii.
Ca atare, nu exist─â nici o dovad─â c─â dosarele ar fi fost prioritizate ├«n func╚Ťie de impactul mediatic. Dosarele sunt solu╚Ťionate ├«n func╚Ťie de criterii obiective:
– vechimea acestora (data ├«nregistr─ârii, data prescrierilor faptelor), controalele dispuse viz├ónd stadiul de solu╚Ťionare al cauzelor mai vechi de 1 an de la ├«nregistrare;
– m─âsurile preventive dispuse ├«n cauz─â, av├ónd ├«n vedere durata limitat─â a acestor m─âsuri ├«n cursul urm─âririi penale ;
– administrarea probelor, mai ales ├«n cazurile ├«n care se dispun expertize tehnice, rapoarte de constatare sau se formuleaz─â cereri de asisten╚Ť─â judiciar─â interna╚Ťional─â;
– prejudiciile cauzate ╚Öi riscul producerii unor alte prejudicii dac─â persoanele suspectate nu sunt trimise ├«n judecat─â.

11. Contestarea actelor ╚Öi autorit─â╚Ťii Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale
Ministrul Justi╚Ťiei motiveaz─â c─â, ÔÇ×├«n cadrul unor evenimente publice procurorul ╚Öef al DNA a ├«nvinov─â╚Ťit Curtea Constitu╚Ťional─â pun├ónd pe seama deciziilor pronun╚Ťate de aceasta pretinsa imposibilitate a DNA de urm─ârire a unor fapteÔÇŁ, motivul revoc─ârii fiind acela c─â ÔÇ×procurorul ╚Öef a contestat ├«ns─â╚Öi Constitu╚Ťia ╚Ť─âriiÔÇŁ11.
├Än dezvoltarea argumentelor ministrul Justi╚Ťiei aminte╚Öte anumite pasaje dintr-o prezentare pe care am sus╚Ťinut-o ├«n 23 noiembrie 2017 la Forumul Rom├ónia-Moldova. Am fost invitat─â de ministrul Justi╚Ťiei s─â particip la aceast─â activitate profesional─â la care erau prezen╚Ťi reprezentan╚Ťi ai institu╚Ťiilor din justi╚Ťie din Rom├ónia ╚Öi Moldova.
├Än cadrul prezent─ârii am descris mecanismele de comitere a faptelor de fraude ├«n achizi╚Ťii publice identificate ├«n investiga╚Ťiile direc╚Ťiei, ocazie cu care am prezentat ╚Öi date statistice ╚Öi moduri de operare.
├Än acest context am explicat┬áefectele pronun╚Ť─ârii acestei decizii asupra activit─â╚Ťii procurorilor anticorup╚Ťie.┬áEste normal ├«n cadrul profesional s─â schimb─âm opinii cu privire la modul de aplicare a legisla╚Ťiei, efectele deciziilor Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale sau s─â discut─âm despre nevoia de a modifica anumite dispozi╚Ťii legale.
Nu am emis nici o judecat─â de valoare cu privire la decizie ╚Öi nu am exprimat nici un fel de opinie critic─â sau laudativ─â la adresa motiv─ârii sau a dispozi╚Ťiilor deciziei.
Astfel, am precizat ├«n prezentare: ÔÇ×Pe l├óng─â concluziile acestui studiu pe decizii definitive ale instan╚Ťelor de judecat─â, doresc s─â v─â prezint ╚Öi c├óteva opinii legate de legisla╚Ťie,┬ámai ales ├«n contextul ├«n care exist─â acum o larg─â dezbatere ├«n societate despre abuzul ├«n serviciu.ÔÇŁ
A╚Öadar, aprecierile legate de cadrul normativ au fost exprimate ├«n contextul dezbaterilor publice privind redefinirea abuzului ├«n serviciu sau instituirea unui prag minim la aceast─â infrac╚Ťiune,┬ánefiind interzis de nici o lege s─â exprimi un punct de vedere cu privire la modul ├«n care poate s─â fie sau nu modificat─â legisla╚Ťia.
Am precizat totodat─â c─â o consecin╚Ť─â a respect─ârii deciziei Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale este faptul c─â s-au solu╚Ťionat cu clasare un num─âr de 245 de dosare ╚Öi a r─âmas nerecuperat un prejudiciu de 188 milioane de euro. ├Än acest fel am f─âcut┬áo analiz─â a impactului pe care decizia Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale a avut-o ├«n ceea ce ├«nseamn─â investigarea unui fenomen infrac╚Ťional ╚Öi nu am criticat ├«n nici un fel decizia.┬áClasarea acelor cauze a rezultat strict din aplicarea dispozi╚Ťiilor Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale ╚Öi nu a avut nici un fel de leg─âtur─â cu eficien╚Ťa sau ineficien╚Ťa investiga╚Ťiilor, tocmai av├ónd ├«n vedere caracterul obligatoriu al deciziilor constitu╚Ťionale.
Faptul c─â am precizat la dezbateri profesionale sau publice opinia cu privire la anumite propuneri de modificare a legisla╚Ťiei nu poate fi interpretat ca un ÔÇ×refuz ferm al unei schimb─âri de politic─â legislativ─âÔÇŁ.Este relevant faptul c─â┬á├«nsu╚Öi ministrul Justi╚Ťiei a ini╚Ťiat o dezbatere public─â privind redefinirea abuzului ├«n serviciu┬á├«n acord cu deciziile Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale nr. 405/2016 ╚Öi 392/2017, ├«n acest sens fiind organizate evenimente chiar la sediul Ministerului Justi╚Ťiei12.
Din acest motiv, ├«n cadrul prezent─ârii am sus╚Ťinut c─â exist─â o dezbatere public─â, am ar─âtat ce a decis Curtea Constitu╚Ťional─â ╚Öi care au fost efectele acestei decizii.
De altfel, evaluarea impactului pe care l-au avut modific─ârile legislative asupra activit─â╚Ťii a fost decis─â de Consiliul Superior al Magistraturii care a stabilit c─â acest capitol trebuie s─â se reg─âseasc─â ├«n structura recomandat─â pentru rapoartele de bilan╚Ť ale instan╚Ťelor ╚Öi parchetelor.
Astfel, Hot─âr├órea nr. 1265 din 24 noiembrie 2015 a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit structura recomandat─â pentru rapoartele de bilan╚Ť ale instan╚Ťelor ╚Öi parchetelor pentru anul 2016. ├Än aceast─â structur─â a fost stabilit ÔÇ×Capitolul II ÔÇô principalele modific─âri legislative cu impact asupra activit─â╚Ťii parchetului ├«n anul 2015ÔÇŁ13.
Ca urmare, ├«n raportul de activitate al Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie pentru anul 2015 a fost consemnat :
ÔÇ×Decizia CCR nr. 641 din 11 noiembrie 2014 cu privire la caracterul public ╚Öi oralitatea procedurii desf─â╚Öurate ├«n camera preliminar─â, ale c─ârei efecte au fost resim╚Ťite ├«ncep├ónd cu anul 2015, a determinat cre╚Öterea semnificativ─â, cu peste 40%, a num─ârului de particip─âri ├«n ╚Öedin╚Ťele de judecat─â pentru procurorii din cadrul Sec╚Ťiei judiciare. ├Än lipsa unei solu╚Ťii legislative cu privire la modul ├«n care urmeaz─â s─â se desf─â╚Öoare procedura ├«n camera preliminar─â, diferite instan╚Ťe au adoptat practici diferite, fiind astfel esen╚Ťial ca Parlamentul s─â adopte ini╚Ťiativa legislativ─â deja promovat─â de Ministerul Justi╚Ťiei cu privire la modificarea art. 345 ÔÇô 348 din Codul de procedur─â penal─â.14ÔÇŁ
Evaluarea impactului modific─ârilor legislative ╚Öi implicit al Deciziilor Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale reprezint─â o preocupare fireasc─â ╚Öi necesar─â pentru conduc─âtorul unei institu╚Ťii, care trebuie s─â ia decizii cu privire la modul de utilizare a resurselor ├«n func╚Ťie de aceste efecte.
Realizarea permanent─â a unor asemenea evalu─âri reprezint─â, astfel, o exercitare normal─â a atribu╚Ťiilor manageriale ╚Öi nu poate constitui un motiv de revocare din func╚Ťia de conducere.

12. Contestarea autorit─â╚Ťii ╚Öi actelor parlamentului
Ministrul Justi╚Ťiei a motivat c─â, ├«n interviuri acordate pentru postul BBC, Euronews ╚Öi ziarul Libertatea, procurorul ╚Öef a sus╚Ťinut c─â ÔÇ×modific─ârile legislative discutate ├«n Parlament sunt un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urm─ârire penal─â de a descoperi ╚Öi dovedi infrac╚ŤiuniÔÇŁ.
În toate interviurile pe care le-am acordat jurnaliștilor români sau străini am răspuns la întrebări respectând legea și codul deontologic al procurorilor.
Niciodat─â nu am contestat ├«n opiniile prezentate public autoritatea altei institu╚Ťii a statului. Faptul c─â am exprimat opinii cu privire la propuneri de modificare legislativ─â nu poate constitui o contestare a autorit─â╚Ťii actelor parlamentului.
Cu privire la propunerile de modific─âri legislative, ├«n cursul anului 2017 am publicat mai multe comunicate de pres─â ale institu╚Ťiei ├«n care am prezentat punctul de vedere al procurorilor din cadrul Direc╚Ťiei Na╚Ťionale Anticorup╚Ťie cu privire la acestea, opiniile ╚Öi observa╚Ťiile fiind transmise ╚Öi institu╚Ťional Consiliului Superior al Magistraturii ╚Öi Procurorului General al Parchetului de pe l├óng─â ├Änalta Curte de Casa╚Ťie ╚Öi Justi╚Ťie15.
Referitor la afirma╚Ťia c─â┬ámodific─ârile legislative sunt un pretext pentru a elimina┬ácapacitatea organelor de urm─ârire penal─â de a descoperi ╚Öi de a dovedi infrac╚Ťiuni,┬áeste cuprins─â ├«n comunicatul de pres─â emis ├«n data de 14 decembrie 2017 cu privire la propunerile de modificare ╚Öi completare a dispozi╚Ťiilor Codului de procedur─â Penal─â ╚Öi Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European ╚Öi a Consiliului din 09.03.2016, precum ╚Öi ├«n interviurile pe care le-am dat ulterior.
Aceast─â afirma╚Ťie a fost explicat─â chiar ├«n con╚Ťinutul comunicatului de pres─â cu nr. 1182/VIII/3 din 14 decembrie 2017 ╚Öi am explicat at├ót ├«n interiorul comunicatului, c├ót ╚Öi ulterior ├«n interviurile date presei.
Redau con╚Ťinutul integral al comunicatului pentru a motiva afirma╚Ťia f─âcut─â:
ÔÇ×Potrivit ordinii de zi a ╚Öedin╚Ťei Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputa╚Ťilor ╚Öi Senatului pentru sistematizarea, unificarea ╚Öi asigurarea stabilit─â╚Ťii legislative ├«n domeniul Justi╚Ťiei, ├«n data de 14 decembrie 2017, au loc dezbateri privind┬ápropunerile de modificare ╚Öi completare a dispozi╚Ťiilor Codului de procedur─â Penal─â ╚Öi Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European ╚Öi a Consiliului din 09.03.2016┬áprivind consolidarea anumitor aspecte ale prezum╚Ťiei de nevinov─â╚Ťie ╚Öi a dreptului de a fi prezent la proces ├«n cadrul procedurilor penale.
Aceste modific─âri vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimin─â instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchet─â pot investiga infrac╚Ťiunile.├Än realitate toate garan╚Ťiile pe care le implic─â Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European ╚Öi a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prev─âzute ├«n legisla╚Ťia intern─â.┬áA╚Öadar, Directiva este folosit─â doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urm─ârire penal─â de a descoperi ╚Öi de a dovedi infrac╚Ťiuni, iar scopul acestor modific─âri nu are nicio leg─âtur─â cu prezum╚Ťia de nevinov─â╚Ťie.
Astfel,
Modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedur─â penal─â va obliga procurorii ca imediat dup─â ├«nregistrarea unei sesiz─âri care prive╚Öte o persoan─â determinat─â s─â o anun╚Ťe pe aceasta ╚Öi s─â ├«i permit─â s─â asiste la actele efectuate. ├Än acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de prob─â care presupun confiden╚Ťialitate, precum ├«nregistr─ârile telefonice sau ambientale, perchezi╚Ťii domiciliare sau informatice ori prinderi ├«n flagrant.Modificarea art. 83 Cod procedur─â penal─â care d─â dreptul suspectului ╚Öi inculpatului s─â asiste la audierile martorilor va ├«ngreuna efectuarea urm─âririi penale, av├ónd ├«n vedere c─â ├«n numeroase situa╚Ťiimartorii vor fi intimida╚Ťi de prezen╚Ťa autorului infrac╚Ťiunii, mai ales ├«n situa╚Ťiile ├«n care se afl─â ├«n rela╚Ťie de subordonare fa╚Ť─â de acesta, cum se ├«nt├ómpl─â ├«n situa╚Ťia infrac╚Ťiunilor de abuz ├«n serviciu ╚Öi corup╚Ťie. ├Än prezent, legea d─â dreptul avocatului s─â asiste la aceste audieri, garan╚Ťie absolut suficient─â pentru a dreptul la ap─ârare al persoanei cercetate.
Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedur─â penal─â, procurorii vor fi priva╚Ťi de un instrument indispensabil ├«n investigarea infrac╚Ťiunilor ╚Öi anume accesul rapid la informa╚Ťii pentru a putea ac╚Ťiona eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie men╚Ťionat c─â orice institu╚Ťie este obligat─â s─â comunice organelor de urm─ârire penal─â orice informa╚Ťii necesare ├«n cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date cre╚Öte doar viteza de reac╚Ťie pentru identificarea rapid─â a autorilor unei infrac╚Ťiuni. Nu poate fi condi╚Ťionat accesul procurorului ╚Öi al poli╚Ťistului la instrumente investigative de acordarea aceluia╚Öi drept ╚Öi autorilor infrac╚Ťiunilor. Dreptul la ap─ârare presupune garan╚Ťii pentru persoana cercetat─â, nu t─âierea instrumentelor la care are acces organul de urm─ârire penal─â, pentru a-l ├«mpiedica s─â descopere infrac╚Ťiunile s─âv├ór╚Öite.
Modificarea art. 273 Cod procedur─â penal─â dezincrimineaz─â practic infrac╚Ťiunea de m─ârturie mincinoas─â,┬ácu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol av├ónd ca obiect aceast─â infrac╚Ťiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile. Va fi extrem de dificil─â, chiar imposibil─â aflarea adev─ârului, ├«n condi╚Ťiile ├«n care martorii vor ╚Öti c─â pot min╚Ťi f─âr─â s─â aib─â nicio consecin╚Ť─â, av├ónd impunitate.
Modificarea art. 542 Cod procedur─â penal─â┬áintroduce o r─âspundere obiectiv─â a magistratului, ├«n toate situa╚Ťiile, pentru c─â ac╚Ťiunea ├«n regres nu mai este condi╚Ťionat─â de dovedirea relei credin╚Ťe sau a gravei neglijen╚Ťe, a╚Öa cum este ├«n reglementarea actual─â.
Introducerea art. 542 alin. 11┬áCod procedur─â penal─â reglementeaz─â┬áo nou─â form─â a infrac╚Ťiunii de abuz ├«n serviciu, doar pentru magistra╚Ťi┬á╚Öi incrimineaz─â inclusiv s─âv├ór╚Öirea faptei din culp─â indiferent de natura obliga╚Ťiei ├«nc─âlcate. Aceast─â form─â a infrac╚Ťiunii de abuz ├«n serviciu reprezint─â o discriminare evident─â fa╚Ť─â de toate celelalte categorii sociale care sunt sanc╚Ťionate doar dac─â ac╚Ťioneaz─â cu inten╚Ťie ╚Öi doar dac─â ├«ncalc─â prevederi dintr-o lege.
Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane.
Prin modificarea art. 335 Cod procedur─â penal─â, o solu╚Ťie ini╚Ťial─â de clasare nu va mai putea fi infirmat─â dup─â 6 luni, chiar dac─â ar ap─ârea probe noi care ar dovedi c─â persoana a s─âv├ór╚Öit ├«n realitate infrac╚Ťiunea pentru care a fost cercetat─â. Exist─â numeroase situa╚Ťii ├«n care sunt descoperite noi mijloace de prob─â dup─â dispunerea unei solu╚Ťii de clasare ├«n cauze care vizeaz─â infrac╚Ťiuni dintre cele mai grave, ├«ns─â autorii acestor fapte nu vor mai putea fi tra╚Öi la r─âspundere penal─â.
Prin modificarea art. 223 alin.2 Cod procedur─â penal─â nu vor mai putea fi aresta╚Ťi preventiv autorii infrac╚Ťiunilor de corup╚Ťie, evaziune fiscal─â, sp─âlare de bani, chiar dac─â l─âsarea lor ├«n libertate ar prezenta pericol pentru ordinea public─â. Mai mult, nu vor mai putea fi aresta╚Ťi preventiv autorii infrac╚Ťiunilor contra capacit─â╚Ťii de ap─ârare a Rom├óniei, infrac╚Ťiuni de genocid, contra umanit─â╚Ťii ╚Öi de r─âzboi, dac─â comit aceste infrac╚Ťiuni f─âr─â violen╚Ť─â. Prin aceast─â modificare se realizeaz─â o discriminare evident─â ├«ntre autorii acestor fapte ╚Öi cei ai unor infrac╚Ťiuni mai pu╚Ťin grave (falsificare de moned─â) ╚Öi se poate da na╚Ötere unei st─âri de insecuritate ├«n societate.
Modificarea art. 139 Cod procedur─â penal─â vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de prob─â, a ├«nregistr─ârilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va ├«ngreuna dovedirea infrac╚Ťiunilor.
Modificarea art. 168 Cod procedur─â penal─â va duce la imposibilitatea de a folosi, ├«ntr-o alt─â cauz─â, rezultatele unei perchezi╚Ťii informatice ╚Öi va ├«ngreuna dovedirea unor infrac╚Ťiuni, f─âr─â nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii ╚Öi ├«n baza autoriza╚Ťiei unui judec─âtor.
Introducerea art. 4 alin. 3, 4 Cod procedur─â penal─â realizeaz─â o evident─â discriminare ├«ntre autorii unor infrac╚Ťiuni ╚Öi dreptul publicului de a avea acces la informa╚Ťii de interes public. Aceste reglement─âri contravin jurispruden╚Ťei constante a Cur╚Ťii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomand─ârii (2003) 13 a Comitetului Mini╚Ötrilor al Consiliului Europei, Rezolu╚Ťiei nr. 428/1970 adoptat─â de Adunarea Parlamentar─â a Consiliului Europei privind obliga╚Ťia statelor de a asigura accesul oric─ârei persoane interesate ╚Öi mass-media la informa╚Ťii de interes public. Cercet─ârile efectuate ├«n cauze de corup╚Ťie, sp─âlare de bani, evaziune fiscal─â, cauze de violen╚Ť─â etc reprezint─â informa╚Ťii de interes public, a╚Öa ├«nc├ót, restric╚Ťia echivaleaz─â cu ├«nc─âlcarea dreptului publicului de a avea acces la informa╚Ťii publice.ÔÇŁ
Exprimarea unor opinii privind efectele prin care anumite modific─âri ale legii vor influen╚Ťa activitatea procurorilor nu este interzis─â de lege ╚Öi nici de codul deontologic.
Libertatea de opinie e una dintre valorile esen╚Ťiale ale unui stat democratic, iar limitele ├«n care acest drept poate fi exercitat de c─âtre un magistrat a fost analizat ├«n doctrina juridic─â, unde s-a ar─âtat c─â ÔÇ×nu constituie manifest─âri care aduc atingere onoarei sau probit─â╚Ťii profesionale ori prestigiului Justi╚Ťiei punerea de c─âtre magistrat ├«n discu╚Ťia public─â a unei chestiuni care prive╚Öte sistemul judiciar deoarece aceasta este deschis─â unei dezbateri publiceÔÇŁ.16

13. Critici vehemente formulate cu privire la unele propuneri de modificare legislativ─â, solu╚Ťiile legislative au fost dovedite ulterior ca fiind constitu╚Ťionale
Ministrul Justi╚Ťiei invocat dou─â argumente:
a. procurorul ╚Öef a formulat ÔÇ×critici vehemente cu privire la propunerea legislativ─â de ├«nfiin╚Ťare a Sec╚Ťiei pentru investigarea infrac╚Ťiunilor din Justi╚Ťie, or Curtea Constitu╚Ťional─â a constatat constitu╚Ťionalitatea acestei modific─âri legislativeÔÇŁ,
b. ÔÇ×afirma╚Ťiile de o gravitate f─âr─â precedent ╚Öi nereale au afectat iremediabil imaginea Rom├ónieiÔÇŁ
a. Cu privire la┬áopiniile exprimate ├«n spa╚Ťiul public┬áreferitoare la propunerile de modificare a legisla╚Ťiei ├«mi men╚Ťin argumentele prezentate mai sus la punctul 12.
├Ämprejurarea c─â o propunere legislativ─â nu ├«ncalc─â Constitu╚Ťia nu ├«nseamn─â c─â aceast─â este oportun─â ╚Öi c─â va duce la eficientizarea sistemului judiciar. Nicio prevedere constitu╚Ťional─â nu interzice legiuitorului s─â dezincrimineze infrac╚Ťiuni sau s─â desfiin╚Ťeze institu╚Ťii, dar asta nu ├«nseamn─â c─â persoanele interesate nu ├«╚Öi pot exprima opinia cu privire la efectele pe care aceste dispozi╚Ťii le vor avea asupra sistemului.
├Än esen╚Ť─â, prin argumentele invocate, ministrul Justi╚Ťiei solicit─â sanc╚Ťionarea unui delict de opinie, ├«n condi╚Ťiile ├«n care dreptul a formula critici, inclusiv vehemente, ├«n cadrul unei dezbateri publice, reprezint─â unul dintre elemente fundamentale ale unei societ─â╚Ťi democratice.
├Än ceea ce prive╚Öte strict opiniile prezentate cu privire la ÔÇ×propunerea legislativ─â de ├«nfiin╚Ťare a Sec╚Ťiei pentru investigarea infrac╚Ťiunilor din Justi╚ŤieÔÇŁ ├«mi men╚Ťin punctul de vedere c─â ├«nfiin╚Ťarea acestei sec╚Ťii nu este oportun─â ╚Öi nici necesar─â.
Crearea unei direc╚Ťii specializate pentru cercetarea magistra╚Ťilor nu a fost justificat─â de apari╚Ťia unei situa╚Ťii obiective ce ar necesita o schimbare de politic─â penal─â ╚Öi nici nu a fost discutat─â ├«n cadrul sistemului judiciar. Datele statistice privind condamn─ârile definitive arat─â c─â faptele de corup╚Ťie comise de magistra╚Ťi nu reprezint─â un fenomen aparte ├«n compara╚Ťie cu alte categorii, nici prin tipologii, nici ca num─âr: astfel, ├«n perioada 2005 ÔÇô august 2017, s-au pronun╚Ťat decizii de condamnare definitiv─â fa╚Ť─â de un num─âr de 88 de magistra╚Ťi (44 procurori, 43 de judec─âtori ╚Öi un magistrat asistent), majoritatea pentru infrac╚Ťiuni de luare de mit─â ╚Öi trafic de influen╚Ť─â, comparativ un num─âr de 575 de ofi╚Ťeri ╚Öi agen╚Ťi de politie, 121 lucr─âtori vamali, 106 primari de comune, ora╚Öe ╚Öi de municipii condamna╚Ťi definitiv ├«n perioada 2005 ÔÇô 2016.
Nu am exprimat niciodat─â opinia c─â ├«nfiin╚Ťarea unei┬áSec╚Ťii pentru investigarea infrac╚Ťiunilor din Justi╚Ťie┬áar fi neconstitu╚Ťional─â.┬áFaptul c─â Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 a Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale a constatat constitu╚Ťionalitatea acestei modific─âri legislative nu ├«nseamn─â c─â automat ea devine oportun─â sau necesar─â ╚Öi este obligatoriu a fi ├«nfiin╚Ťat─â o astfel de sec╚Ťie.
De altfel, opinia sus╚Ťinut─â de procurorul ╚Öef privind propunerea legislativ─â de ├«nfiin╚Ťare a Sec╚Ťiei pentru investigarea infrac╚Ťiunilor din Justi╚Ťie a fost ├«n concordan╚Ť─â cu avizul negativ pe care Consiliul Superior al Magistraturii l-a decis ├«n urma consult─ârilor din sistemul judiciar.
Prin Hotărârea nr. 1148 din 9 noiembrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii