FB_IMG_1516023097826
Condamnari

Cititi ASTA/Cum pot fi OPRITE Legile PENALILOR­čśÄ

FB_IMG_1516274542148Cum pot fi oprite legile Justi╚Ťiei. Constitu╚Ťional

Vremurile sunt de furtuna si ceasurile sunt intarziate. Tavalugul politicienilor care au probleme cu legea (avand chiar condamnari la activ) nu se va opri pana ce nu va strivi orice urma de independenta a Justitiei si orice farama de stat de drept. Prin urmare, se impune gandirea unei solutii, insa nu una care sa presupuna doar manifeste si proteste, ci si una care sa ii stavileasca pe politicienii care vad ca taurul (rosu in fata ochilor) cand aud de Justitie indepedenta.

S-au scris deja articole despre┬áce (mai) poate face Presedintele Iohannis,┬áce poate face┬áUniunea Europeana┬ásau despre cat de grav este asaltul asupra Justitiei si cum┬ánu prea mai exista timp si resurse sa fie oprit, intrucat Parlamentul va adopta legile Justitiei in tempo accelerat, iar la Curtea Constitutionala este posibil ca o majoritate de minim 5 judecatori sa nu gaseasca nimic neconform Constitutiei si politicul sa incalece astfel ┬áJustitia (ca pana in 2004) sub pretextul ÔÇťreformeiÔÇŁ.

Eu cred ca se poate ridica, in fata noilor legi ale Justitiei, un baraj pe care Parlamentul nu il poate trece. Nici macar cu ajutorul Curtii Constitutionale. Este aproape dovada de nebunie sa presupunem ca legile Justitiei vor fi atat de conforme cu Constitutia incat nimeni nu va avea nimic de obiectat. Trebuie sa plecam de la premisa (si politicul ne-o confirma) ca scopul politicienilor este sa distruga independenta Justitiei si ca vor exista multe (daca nu prea multe!) articole care vor avea drept scop anihilarea independentei Justitiei, incalcarea separatiei si echilibrului puterilor in stat si nesocotirea sfruntata a obligatiilor asumate de Romania prin tratatele europene semnate.

Spre deosebire de postarea din februarie care a avut peste 28.000 de vizitatori, si care era o intreaga argumentatie juridica oferita in regim de aces liber Presedintiei si CSM-ului, acum voi expune succint doar ideea centrala si argumentele constitutionale, fara explicitatea tuturor pasilor demersului logico-juridic (si intarirea lor cu argumente aditionale).

***

I. Parlamentul legifereaza niste legi ale Justitiei care incalca in mod flagrant Constitutia. Presedintele trebuie sa le promulge, sa le intoarca spre reexaminare sau sa sesizeze Curtea. Presupunem ca dupa cererea de reexaminare ele vin inapoi votate la fel (sau mai rele!) si Presedintele trebuie sa le promulge sau sa sesizeze Curtea. Sa spunem ca sesizeaza si Curtea si aceasta, sub bagheta maestrului Dorneanu, le considera perfect conforme Constitutiei, intrucat legiuitorul are ÔÇťmarja de apreciereÔÇŁ aproape nelimitata in procesul legiferarii si legile nu incalca nici un articol sau nici un principiu constitutional.

Ce mai poate face Presedintele, in afara de promulgarea, resemnata?

II. Sustin ca, in acest caz, Presedintele poate sesiza Curtea cu un CJNC (conflict juridic de natura constitutionala) in care sa invoce incalcarea art. 148 alin 2 din Constitutie:

(2) Ca urmare a ader─ârii,┬áprevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum ┼či celelalte┬áreglement─âri comunitare cu caracter obligatoriu,┬áau prioritate fa┼ú─â de dispozi┼úiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Traducere: MCV-ul nu este un mecanism optional, ci este unul cu caracter obligatoriu pentru Romania, iar recomandarile/cerintele MCV sunt opozabile autoritatilor romane legiuitoare (Parlament si Guvern) care trebuie sa tina seama de ele.

Sa reamintesc cateva (pe care banuim deja ca Parlamentul le va incalca voios):

Recomandarea 1: Punerea ├«n practic─â a unui sistem robust ╚Öi independent de numire a procurorilor de rang ├«nalt, pe baza unor criterii clare ╚Öi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Vene╚Ťia [ÔÇŽ]┬áRecomandarea din luna ianuarie a precizat necesitatea de┬áa recurge la sprijinul Comisiei de la Vene╚Ťia pentru a ├«ncheia aceast─â dezbatere de lung─â durat─â.┬á┬áR─âm├óne de ├«ndeplinit solicitarea cuprins─â ├«n recomandare, conform c─âreia Rom├ónia ar trebui┬ás─â cear─â avizul Comisiei de la Vene╚Ťia.┬áPunerea ├«n aplicare a acestei recomand─âri va trebui, de asemenea, s─â asigure garan╚Ťii corespunz─âtoare ├«n ceea ce prive╚Öte transparen╚Ťa, independen╚Ťa ╚Öi sistemul de control ╚Öi echilibru al puterilor ├«n stat, chiar dac─â decizia final─â ar apar╚Ťine ├«n continuare nivelului politic.

Recomandarea 4. ├Än vederea ├«mbun─ât─â╚Ťirii ├«n continuare a transparen╚Ťei ╚Öi a predictibilit─â╚Ťii procesului legislativ, precum ╚Öi pentru a consolida garan╚Ťiile interne ├«n materie de ireversibilitate,┬áGuvernul ╚Öi Parlamentul ar trebui s─â asigure transparen╚Ťa total─â ╚Öi s─â ╚Ťin─â seama ├«n mod corespunz─âtor de consult─ârile cu autorit─â╚Ťile relevante┬á╚Öi cu p─âr╚Ťile interesate ├«n cadrul procesului decizional ╚Öi ├«n activitatea legislativ─â legate de Codul penal ╚Öi de Codul de procedur─â penal─â, de legile anticorup╚Ťie, de legile ├«n materie de integritate (incompatibilit─â╚Ťi, conflicte de interese, avere ilicit─â), de legile justi╚Ťiei (referitoare la organizarea sistemului justi╚Ťiei), precum ╚Öi de Codul civil ╚Öi Codul de procedur─â civil─â, inspir├óndu-se din transparen╚Ťa procesului decizional pus─â ├«n practic─â de Guvern ├«n 2016.

├Än general, o evaluare pozitiv─â a progreselor realizate ├«n cadrul obiectivului de referin╚Ť─â nr. 3 se bazeaz─â pe o┬áDirec╚Ťie Na╚Ťional─â Anticorup╚Ťie independent─â,┬ácare s─â fie ├«n m─âsur─â s─â ├«╚Öi desf─â╚Öoare activit─â╚Ťile cu toate instrumentele pe care le are la dispozi╚Ťie ╚Öi s─â continue s─â ├«nregistreze rezultate.

Inchei aici citatele relevante, care privesc doar chestiunea legiferarii legilor Justitiei. Din aceste citate reiese clar ca avizul Comisiei de la Venetia este obligatoriu, nu pentru ca asa o cere Uniunea Europeana, ci pentru ca insasi Constitutia pune clar o limita legiuitorului national, la art.148 alin 2 spunand ca reglementarile europene au prioritate fata de cele nationale, in caz de conflict.

Altfel spus, ┬áMCV-ul este mai tare decat comisia lui Iordache si Parlamentul nu poate sa voteze ca ÔÇťnu are nevoie de avizul Comisiei de la VenetiaÔÇŁ. Are!

III. A tine seama de  recomandarile din MCV este lucru este obligatoriu, o spune insasi Curtea Constitutionala in Decizia 2/2012  (urmeaza un citat decisiv):

├Än ceea ce prive╚Öte aceste angajamente, Curtea constat─â c─â, prin Decizia 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare ╚Öi verificare a progresului realizat de Rom├ónia ├«n vederea atingerii anumitor obiective de referin╚Ť─â specifice ├«n domeniul reformei sistemului judiciar ╚Öi al luptei ├«mpotriva corup╚Ťiei, publicat─â ├«n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 354 din 14 decembrie 2006, s-a re╚Ťinut c─â au fost identificate de Comisie ÔÇťchestiuni r─âmase nerezolvate, ├«n special ├«n ceea ce prive╚Öte responsabilizarea ╚Öi eficien╚Ťa sistemului judiciarÔÇŁ din Rom├ónia. ├Än Raportul Comisiei c─âtre Parlamentul European ╚Öi Consiliu privind progresele realizate de Rom├ónia ├«n cadrul mecanismului de cooperare ╚Öi verificare, din 20 iulie 2011, se re╚Ťine la acest capitol c─â ÔÇťRom├ónia nu s-a angajat ├«nc─â ├«ntr-un proces de reform─â aprofundat─â a sistemului disciplinarÔÇŁ.

Or, calitatea de membru al Uniunii Europene┬áimpune statului rom├ón obliga╚Ťia de a aplica acest mecanism ╚Öi a da curs recomand─ârilor stabilite ├«n acest cadru, ├«n conformitate cu dispozi╚Ťiile art. 148 alin. (4) din Constitu╚Ťie, potrivit c─ârora ÔÇťParlamentul, Pre╚Öedintele Rom├óniei, Guvernul ╚Öi autoritatea judec─âtoreasc─â garanteaz─â aducerea la ├«ndeplinire a obliga╚Ťiilor rezultate din actele ader─ârii ╚Öi din prevederile alineatului (2)ÔÇŁ.

Prin urmare, daca la o eventuala sesizare de neconstitutionalitate (prin raportare la anumite articole din Constitutie), Curtea nu ar avea nimic de obiectat, se poate ridica (de catre Presedinte sau de catre CSM), intr-un CJNC ulterior, problema neindeplinirii de catre Parlament a obligatiilor care ii incumba in temeiul art. 148 alin 4. Bineinteles ca argumentele prezentate de mine pot fi invocate chiar intr-o sesizare de neconstitutionalitate, insa tactic este posibil ca CJNC-ul sa urmeze unei eventuale sesizari (daca aceasta nu este admisa de Curte).

Reamintesc definitia CJNC (Decizia 53/2005):

Conflictul juridic de natur─â constitu┼úional─â ├«ntre autorit─â┼úi publice presupune acte sau ac┼úiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe ├«┼či arog─â puteri, atribu┼úii sau competen┼úe, care, potrivit Constitu┼úiei, apar┼úin altor autorit─â┼úi publice, ori omisiunea unor autorit─â┼úi publice, const├ónd ├«n declinarea competen┼úei sau ├«n┬árefuzul de a ├«ndeplini anumite acte care intr─â ├«n obliga┼úiile lor.

In cazul de fata, ar fi vorba despre un conflict┬ánegativ┬áde competenta (a se vedea Decizia CCR nr. 148/2003 si Decizia 97/2008) in care┬áParlamentul refuza a indeplini acte care intra in obligatiile lui(anume ÔÇťaducerea la ├«ndeplinire a obliga╚Ťiilor rezultate din actele ader─ârii ╚Öi din prevederile alineatului 148 alin 2ÔÇŁ din Constitutie), mai precis respectarea recomandarilor din ultimul raport MCV.

IV. Respectarea recomandarilor nu este┬áoptionala. Constitutia, la art. 148 alin 2 vorbeste despre┬áÔÇťobliga┼úiileÔÇť┬árezultate din actul ader─ârii si mai ales de ÔÇťprioritateaÔÇŁ reglementarilor europene in raport cu cele romanesti (in caz de conflict).

Astfel ca puterea legiuitorului delegat sau primar (Guvern sau Parlament, ambele mentionate in art. 148 alin 4) este limitata de recomandarile MCV. Pur si simplu Parlamentul nu poate ignora cerintele MCV, si nici macar Curtea nu poate sustine ca ele sunt ÔÇťoptionaleÔÇŁ. Exista si jurisprudenta a Curtii din 2012, exista si doua articole constitutionale explicite in acest sens.

(Intrebare de intermezzo: ce va face fostul PSD-ist Dorneanu, acum Presedintele Curtii, va spune ca art. 148 din Constitutie si Decizia 2/2012 nu exista? Nici chiar el nu cred ca are asemenea tupeu. Sau, daca are, va fi greu sa convinga 4 judecatori sa se sinucida ÔÇô simbolic ÔÇô┬á).

Mai mult: daca este reclamat la CCR un CJNC, care ar fi cealalalta autoritate aflata in conflict cu Parlamentul? Consider ca cealalta autoritate este Presedintele Romaniei caruia un eventual pachet de legi ale Justitiei (care ignora recomandarile MCV si care sunt totusi necenzurate de Curte, dupa o eventuala sesizare de neconsritutionalitate) il pun in postura de a nu putea sa isi indeplineasca obligatiile ce ii revin conform art. 148 alin 4.

Acest articol stabileste ca si Presedintele ÔÇťgaranteaz─â aducerea la ├«ndeplinire┬áa obliga╚Ťiilor rezultate din actele ader─ârii ╚Öi din prevederile alineatului (2)ÔÇŁ.

Garantarea nu este un proces sau procedeu ce implica pasivitate si resemnare, ci asigurarea faptlului ca intr-adevar recomandarile MCV au fost transpuse in legislatie iar obligatiile asuma de Romania ca stat sunt aduse la indeplinire de catre autoritatile enumerate in art. 148 alin 4.

V. In situatia in care Presedintele ar fi obligat sa promulge legi care incalca Constitutia si care nu tin cont de recomandarile MCV, cum ar mai ÔÇťgarantaÔÇŁ Presedintele┬áÔÇťaducerea la ├«ndeplinire a obliga╚ŤiilorÔÇŁ asumate de Romania? Nu ar mai putea garanta nimic, evident, iar ÔÇťgarantiaÔÇŁ prezidentiala ar fi o vorba in vant, o simpla semnatura┬áca primarul┬ápe un document prin care este siluita independenta Justitiei si este calcat in picioare mecanismul MCV asumat de Romania prin actul aderarii, in 2007.

Sustin ca, in aceasta situatie (doar in aceasta!) in care vorbim de niste legi ale Justitiei care incalca frontal recomandarile MCV, Presedintele Romaniei, pentru a da eficienta calitatii de ÔÇťgarantÔÇŁ la care il obliga Constitutia (art. 148 alin 4) si actul de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana,┬ápoate refuza pe termen nedefinit promulgarea legii, chiar si dupa cele 20+10 de zile acordate de art. 77 din Constitutie.

Un Presedinte care ÔÇťgaranteazaÔÇŁ in numele statului roman (art. 148 alin 4) obligatiile asumate prin actul de aderare nu poate sa se resemneze si sa promulge ÔÇťca primarulÔÇŁ o lege votata de Parlament care incalca in mod vadit actul de aderare si Constitutia.

Indiferent ce va spune Curtea si cum va interpreta Dorneanu and Co. legea fundamentala (si sper ca cei de la CCR nu au devenit nebuni sa isi incalce Decizia 2/2012 si sa nege pe fata aplicabilitatea art. 148 din Constitutie!), Presedintele isi poate asuma misiunea de garant la adevarata ei valoare, la adevarata ei greutate, si cu adevaratele ei mize pentru Romania.

Un Presedinte nu poate semna ÔÇťca primarulÔÇŁ niste legi ale Justitiei (acoperindu-se cu respectarea formala a art. 77 din Constitutie) cand Parlamentul incalca substantial art. 148. Acest articol, la alineatul 2 consacra┬áprioritateareglementarilor europene fata de cele nationale.┬á

Asa incat Presedintele este acoperit daca┬áacorda prioritate recomandarilor MCV┬ási functiei lui de ÔÇťgarantÔÇŁ al aplicarii lor┬áin raport cu obligatia lui de a promulga legile┬á(in termen de maxim 20+10 zile) consacrata de art. 77 din Constitutie.

O decizie grea pentru Presedinte, ce ii poate aduce suspendarea din partea Parlamentului, insa o decizie perfect constitutionala, perfect europeana si perfect morala: refuzul pe termen nedefinit de a promulga legile Justitiei, pana ce acestea nu vor respecta intru totul recomandarile MCV.

Depinde de Presedinte sa scrie istoria sau sa se plece in fata parlamentului. Cu p mic, caci adaposteste puscariasi in regim de ÔÇťcu suspendareÔÇŁ care fac legi pentru Poporul pe care il dispretuiesc, la fel cum dispretuiesc Europa careia ii fura banii.

***

Addendum (23 noiembrie 2017). Ce poate face CSM 

Intrucat articolul 148 alin 4 din Constitutie mentioneaza, printre autoritatile statului care ÔÇťgaranteaz─â aducerea la ├«ndeplinire a obliga╚Ťiilor rezultate din actele ader─ârii ╚Öi din prevederile alineatuluiÔÇŁ si┬áautoritatea judecatoreasca┬ási intrucat Constitutia Romaniei, in capitolul VI (Autoritatea judecatoreasca),┬ádetaliaza cine face parte din autoritatea judecatoreasca, anume:

ÔÇô instantele judecatoresti (sectiunea 1)

ÔÇô Ministerul Public (sectiunea 2)

ÔÇô Consiliul Superior al Magistraturii (sectiunea 3),

Intrucat legea trebuie inteleasa mereu in spiriul aplicarii ei, inseamna ca┬áautoritatea judecatoreasca, in temeiul art. 148 alin 4, chiar poate ÔÇťgarantaÔÇŁ indeplinirea obligatiilor asumate de Romania.

Articolul 148 alin 4 nu este o vorba in vant iar prerogativele instantelor, parchetelor si CSM-ului, daca sunt exercitate cu buna credinta, chiar pot constitui o garantie cum ca Romania, ca stat, isi indeplineste cu buna cfredinta obligatiile asumate prin actul de aderare.

De aceea sustin ca, la fel cum Presedintele Iohannis, prin asumarea rolului de ÔÇťgarantÔÇŁ si nepromulgarea legilor Justitiei pana in momentul in care acestea vor fi corelate cu cerintele MCV (chiar daca acest moment inseamna depasirea termenului stabilit de catre art. 77 din Constitutie!) poate impiedica intrarea in vigoare a unor legi ale Justitiei care contrazic frontal cerintele MCV, si┬áautoritatea judecatoreasca poate sa isi asume acest rol.

Ma gandesc la CSM, ca ÔÇťgarantÔÇŁ al independentei Justitiei (articolul 133 alin 1). Or, la fel ca si in cazul Presedintelui, ÔÇťgarantiaÔÇŁ din art. 133 alin 4 si 148 alin 4 ar fi vorba in vant daca CSM-ul nu ar putea, prin exercitarea prerogativelor sale, sa faca baraj in fata unor posibile legi ale Justitiei care incalca MCV-ul.

Mai ales ca raportul MCV a recunoscut rolul autoritatii judecatoresti in general si al CSM-ului in special in cadrul procesului legislativ:

Atunci c├ónd a fost consultat,┬áConsiliul Superior al Magistraturii a respins de dou─â ori proiectele de modific─âri, identific├ónd aspecte precum independen╚Ťa sistemului judiciar.┬áPre╚Öedintele Rom├óniei ╚Öi societatea civil─â au exprimat, de asemenea, preocup─âri. A fost emis─â ╚Öi o peti╚Ťie prin care se solicita┬árespectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnat─â de o majoritate a magistra╚Ťilor din Rom├ónia. Cele trei legi ale justi╚Ťiei, care dateaz─â din 2004, reglementeaz─â statutul judec─âtorilor ╚Öi al procurorilor, precum ╚Öi organizarea ╚Öi func╚Ťionarea instan╚Ťelor, a parchetelor ╚Öi chiar a Consiliului Superior. Acestea au un impact direct asupra independen╚Ťei sistemului judiciar ╚Öi a sistemului de justi╚Ťie ├«n sens mai larg; legile ca atare au reprezentat un element important ├«n evaluarea pozitiv─â efectuat─â de c─âtre Comisie ├«n luna ianuarie. Unele dintre modific─ârile propuse vizau aspecte precum rolul Inspec╚Ťiei Judiciare ╚Öi r─âspunderea personal─âÔÇŽ.┬áReac╚Ťia negativ─â puternic─â din partea sistemului judiciar┬á╚Öi din partea unor p─âr╚Ťi ale societ─â╚Ťii civile s-a concentrat ├«n special asupra chestiunii referitoare la independen╚Ťa sistemului judiciar.┬áCapacitatea Guvernului ╚Öi a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent ╚Öi constructiv cu privire la legile justi╚Ťiei va fi esen╚Ťial─â.┬á├Än general, un proces ├«n care independen╚Ťa sistemului judiciar ╚Öi┬ápunctul de vedere al acestuia sunt apreciate┬á╚Öi luate ├«n considerare ├«n mod corespunz─âtor,┬á╚Öi ├«n care se ╚Ťine seama de avizul Comisiei de la Vene╚Ťia,┬áreprezint─â o condi╚Ťie prealabil─â pentru sustenabilitatea reformei ╚Öi este un element important ├«n ceea ce prive╚Öte ├«ndeplinirea obiectivelor de referin╚Ť─â stabilite prin MCV.

Prin urmare, punctul de vedere al autoritatii judecatoresti, mai precis al CSM-ului, nu este un simplu punct de vedere pe care comisia Iordache, sau ministrul Justitiei, sau Parlamentul il poate trata ca neimportant.

Scrie negru pe alb in raportul MCV din noiembrie 2017: ÔÇťrespectarea avizului dat de CSMÔÇŁ (care, sa nu uitam, a fost negativ!) si ÔÇťaprecierea si luarea in considerare in mod corespunzator a punctului de vedere al CSMÔÇť.

Or, Parlamentul nu da nici un semn ca ar proceda asa cum ii solicita Comisia Europeana, prin raportul MCV. De aceea consider ca, in aplicarea art. 148 alin 4 din Constitutie si pentru a conferi deplina eficienta rolului de garant al independentei Justitiei (art. 134 alin 1), CSM-ul ca organism, pe langa faptul ca:

  1. ar putea sa se constituie ca parte intr-un posibil CJNC ridicat de Presedintele Romaniei,
  2. pe langa faptul ca ar putea el insusi sa ridice in fata CCR un CJNC (Constitutia ii permite, procedural, la art. 146, litera e) pe motivele descrise mai sus, care pot fi asumate si de catre CSM

ar mai putea face ceva: sa sesizeze Comisia de la Venetia, in vederea obtinerii unui aviz pe legile Justitiei.

Am vazut cu totii discutia inchisa rapid de comisia Iordache: Parlamentul nu va sesiza Comisia de la Venetia, ca doar nu sunt prosti sa o faca. Am luat la cunostinta si ideea unui politician roman caPresedintele Romaniei sa sesizeze Comisia de la Venetia.

Consider ca este mai degraba rolul CSM-ului, ca garant al independentei Justitiei si ca reprezentant al autoritatii judecatoresti (mentionata la art. 148 alin 4 din Constitutie), sa sesizeze Comisia de la Venetia.

CSM-ul nu este o autoritatea politica (aleasa sau numita), iar punctul sau de vedere este unul pur ÔÇťtehnicÔÇŁ. Avizul negativ pe care l-a acordat legilor Justitiei, natura sa de autoritate non-politica a statului roman, functia de garant al independentei Justitiei conferita de Constitutie, predispun mai degraba CSM-ul decat Presedintele pentru rolul de organism care sesizeaza Comisia de la Venetia.

Tactic si procedural, dar si constitutional, o sesizare care emana din partea unui asemenea organism este mai ÔÇťgreaÔÇŁ si mai grava decat cea care provine de la Presedintele Romaniei, iar semnalul transmis Comisiei de la Venetia are impact juridic si international infinit mai mare.

In plus, o posibila sesizare de catre CSM a Comisiei de la Venetia si o corelare cu actiunile Presedintelui Romaniei i-ar putea permite acestuia sa refuze promulgarea legilor Justitiei (chiar prin depasirea termenelor din art. 77 din Constitutie, cu ajutorul art. 148 alin 2 care vorbeste de prioritatea legislatiei europene in raport cu cea nationala), sub pretextul perfect justificat ca asteapta intai avizul Comisiei de la Venetia pentru a decide daca promulga sau nu legile.

Va sesiza CSM-ul (in care raportul de forta in favoarea pastrarii independentei Justitiei este atat de fragil), prin semnatura Presedintelui sau actual si in urma votului majoritar, Comisia de la Venetia?

Daca nu aceste momente, atunci cand, stimati membri CSM? Aveti de gand sa va asumati in mod real puterea si obligatia conferita de art. 148 alin 4 din Consitutie?

Cand independenta Justitiei pe care o garantati va fi o slova intr-un ceaslov vechi pe care mazgaleste voios un politruc ca Iordache sau o adunatura de politicieni condamnati de Justitie?