FB_IMG_1539680283636
Condamnari

CCR:Codul PENAL, amanat de trei ori pana la DECIZIA Comisiei de la VENETIA/DEMENTUL a Turbat de frica PUSCARIEI>

FB_IMG_1539672727241

Codul penal, amânat a treia oară de Curtea Constituțională până după pronunțarea Comisiei de la Veneția

FB_IMG_1538052177456

Curtea Constituținală a amânat marți pentru a treia oară dezbaterile pe Codul penal, următorul termen fiind stabilit pentru 24 octombrie, au declarat pentru G4Media.ro surse din CCR.

Amânarea intervine în contextul în care Comisia de la Veneția a anunțat că va discuta pe 19 octombrie modificările aduse de PSD-ALDE actului normativ.

Raportor pe Codul penal este judecătoarea Livia Stanciu, fosta președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ea s-a făcut remarcată prin poziția intransigentă față de asaltul PSD-ALDE împotriva legislației din domeniul justiției, exprimată în opiniile separate la deciziile privind legile Justiției și OUG 13. De altfel, Livia Stanciu a condus completul de 5 judecători de la Înalta Curte care l-a condamnat pe Liviu Dragnea în 2016 la 2 ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul.

După condamnarea, pe 21 iunie, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare, Dragnea a intenționat modificarea Codului penal prin ordonanță de urgență, dar partenerul său de coaliție, Călin Popescu Tăriceanu s-a opus. Din acest motiv, liderul PSD a accelerat adoptarea actului normativ în Parlament, unde a reușit să îl treacă în numai patru zile.

Modificările aduse de PSD și ALDE la Codul penal au fost adoptate la limită pe 4 iulie de Camera Deputaților, forul decizional. S-au înregistrat 167 voturi ”pentru” (PSD, ALDE), 97 de voturi ”împotrivă” (PNL, USR, PMP) și 19 ”abțineri (UDMR). Numărul minim necesar pentru adoptarea actului normativ era de 165, iar PSD și ALDE au avut doar 159 de deputați prezenți.

Cel mai important articol modificat de coaliția aflată la guvernare a fost cel care vizează abuzul în serviciu, infracțiunea pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat pe 21 iunie, în primă instanță, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.

Abuzul în serviciu a fost dezincriminat parțial printr-un amendament al PSD, care la rândul lui a preluat aproape în totalitate o propunere venită de la Ministerul Justiției. Noua formulare a abuzului în serviciu stabilește că infracțiunea este doar atunci când un funcționar public fură pentru el sau pentru familie, nu și dacă face acest lucru pentru terți, scade limitele pedepselor și, implicit, a termenului de prescripție, elimină pedeapsa complementară de interzicere a dreptului de a ocupa o funcție publică, iar fapta trebuie comisă în timpul orelor de program pentru a fi considerată infracțiune. Mai mult, articolul privind  abuzul în serviciu ”nu se aplică în cazul elaborării, emiterii și aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern”.

Cele mai importante modificări aduse de majoritatea PSD – ALDE – UDMR la Codul penal:

  • Dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu: ”Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, Ordonanţe de guvern sau Ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă”.
  • Dezincriminarea totală a neglijenței în serviciu. Articolul 298 din Codul penal, care prevedea o pedeapsă cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani pentru această infracțiune, a fost abrogat.
  • A fost restrânsă posibilitatea procurorilor de a ancheta traficul de influență: ”Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia”.
  • A fost restrânsă posibilitatea procurorilor de a ancheta darea de mită: ”Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia”. 
  • Au fost interzise comunicările referitoare la dosarele penale până la decizia definitivă de condamnare: ”Fapta funcționarului public care înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca și cum aceasta ar fi fost condamnată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacă declarația se face în numele unei autorități publice pedeapsa se mărește cu o treime”.
  • A fost dezincriminată parțial infracțiunea de mărturie mincinoasă. Potrivit comisiei, nu constituie infracțiune:  
    • refuzul de a face declaraţii prin care persoana se autoincriminează
    • refuzul de a declara în sensul solicitat de organele judiciare
    • modificarea şi retractarea declaraţiei care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului
    • simpla divergenţă de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos al acestora
  • S-a aprobat o prevedere din OUG 13: Nu constituie infracţiunea de favorizare a făptuitorului:
    • emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative
    • pronunțarea sau dispunerea soluțiilor sau măsurilor de către organele judiciare în cauzele cu care acestea sunt învestite
    • mărturia depusă în cadrul unor proceduri judiciare ori modalitatea de efectuare a unor expertize în cauze judiciare.”
  • S-a aprobat o altă prevedere din OUG 13: Favorizarea infractorului săvârşită de un membru de familie sau afin până la gradul II, nu se pedepseşte.
  • pentru spălarea banilor sau constituirea unui grup infracţional nu se mai dispune confiscarea extinsă
  • Se acordă circumstanțe atenuante pentru achitarea prejudiciului în cazul infracțiunilor de corupție (în prezent, aceste infracțiuni sunt exceptate de la circumstanțe atenunate).
  • Au fost relaxate condițiile pentru eliberarea condiționată a infractorilor:
    • Cei condamnați la închisoare pentru o perioadă mai mică de 10 ani, pot fi eliberați condiționat după executarea a minimum jumătate din pedeapsă (în prezent trebuie să execute minimum două treimi);
    • Infractorii care au vârsta mai mare de 60 de ani execută doar o treime din pedeapsă, față de minimum jumătate cât este în prezent, dacă au primit mai puțin de 10 ani de închisoare.
  • la pedepse cu închisoare se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor de maximum 3 ani. Stelian Ion (USR): ”Este o relaxare incredibilă. Îi gratificaţi pe infractori, adică primesc maximum un spor de 3 ani. Atunci am spus că aveţi un interes politic, era cu dedicaţie, acum nu ştiu dacă v-aţi propus asta”.
  • în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă în integralitate
  • în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, limitele de pedeapsă aplicabile sunt cele din legea mai favorabilă precum şi termenele şi condiţiile de prescripţie din legea penală mai favorabilă”.
  • s-a decis că fapta este săvârşită cu intenţie când făptuitorul: a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. Ori de câte ori legea penală prevede că pentru a putea fi infractiune se impune săvârşirea faptei într-un anume scop, infracţiunea trebuie să fie săvârşită cu intenţie directă, care să rezulte în mod neîndoielnic, din circumstanţele concrete ale cauzei”.
  • A fost modificată definiția grupului infracțional organizat. Pentru a fi considerat astfel, acest tip de grupare trebuie să se constituie în ”scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracţiune gravă se înţelege oricare dintre infracţiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”.
  • A fost abrogat articolul din Codul penal care prevedea că ”nedepunerea armei şi a muniţiei la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”.
  • A fost adoptat un amendament PSD – ALDE care prevede că, dacă cei acuzați de abuz în serviciu și de alte infracțiuni de corupție achită integral prejudiciul, limitele pedepsei se înjumătățesc. Prevederea se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună infracțiunea, indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceștia