FB_IMG_1529608502754
Fara Categorie

Abuzul PSDragnea:Cine SCAPA de CATUSE si SAPUNEL dupa Promulgare!

FB_IMG_1523993191013

Cine scapă după redefinirea abuzului în serviciu. Scurt inventar al numelor mari: Liviu Dragnea, Sevil Shhaideh, Cristian Popescu Piedone, Mihnea Costoiu, Andrei Chiliman, Nicolae Robu, Monica Pop, Nicusor Constantinescu, Ioan Oltean, Sergiu Diacomatu, Marko Attila și lista e lungă

Majoritatea dosarelor pe abuz în serviciu sunt în pericol de a fi închise dacă parlamentul votează forma adoptată luni în comisia Iordache a infrațciunii de abuz în serviciu, care în mare măsură reprezintă varianta propusă de Ministerul Justiției. Condiţia esenţială pentru ca abuzul în serviciu să fie infracțiune este ca autorul să fi obţinut pentru sine, soț, o rudă sau un afin pana la gradul al II-lea inclusiv un folos patrimonial.

(Sursa foto: Inquamphotos/ Autor: George Călin)

Forma adoptată în comisia Iordache este următoarea:

  • “Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, Ordonanţe de guvern sau Ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă.”

În majoritatea dosarelor aflateîn instanţă sau în urmărire penală, folosul patrimonial este în beneficiul altei persoane. G4media.ro vă prezintă o parte dintre dosarele în pericol.

Liviu Dragnea la Inalta Curte. Foto: InquamPhotos / Octav Ganea

Liviu Dragnea la Inalta Curte. Foto: InquamPhotos / Octav Ganea

1. Liviu Dragnea, în dosarul angajărilor fictive. În dosarul angajărilor fictive şa Direcţia Generallă de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, dosar în care a primit deja o condamnare de 3 ani şi 6 luni, Liviu Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Mai exact, în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, suspectul Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv de președinte al organizației județene a unui partid politic, cu intenție, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman să își încalce atribuțiile de serviciu prin menținerea în funcție și implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiași instituții. Cele două angajate fictive, beneficiare ale drepturilor salariale nelegale, nu sunt rude până la gradul al doilea cu Liviu Dragnea.

2. Sevil Shhaideh, în dosarul Belina. Mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea pe vremea când conducea Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Shhaideh a fost trimisă în judecată săptămâna trecută pentru “abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave.” Mai exact, procurorii DNA spuneau că “în anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate a fost adoptată H.G. 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziții legale.”

Beneficiarul final al abuzului în serviciu ar fi fost, conform DNA “o firmă privată şi o persoană fizică” care ar fi putu să încheie trei contracte de închiriere având ca obiect părţi din insula Belina şi braţul Pavel, pe 10 ani, fără organizarea unei licitaţii. Sevil Shhaideh nu a avut niciun avantaj patrimonial, ea sau o rudă de până la gradul al doilea, în urma abuzului comis.

3. Mihnea Costoiu, în dosarul Bazei Cutezătorii.Şi Mihnea Costoiu, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei poate scăpa de acuzaţia de abuz în serviciu în urma redefinirii acesteia. Actualul senator este judecat este acuzat că “la data de 03 septembrie 2009, în calitate de secretar de stat la Ministerul Educației Naționale, cunoscând situația juridică a Bazei “Cutezătorii “, la instigarea inculpatului Pescariu Dinu Mihail și cu încălcarea legii, a încheiat cu Fundația „Dinu Pescariu” un act adițional la un contract de locațiune (împrumut), aflat în proces de reziliere.
Prin actul încheiat de inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin s-a stabilit, pe lângă chiria de 9000 euro/lună (la care se adaugă TVA), și acordarea gratuită de către de Fundația “Dinu Pescariu”, a unor facilități în sumă de 400.000 Euro/an: antrenamente tenis – aprox. 120.000 euro/an (200 abonamente a 50 euro /lună pentru 12 luni), abonamente la Clubul sportiv – aprox. 100.000 euro/an (75 abonamente a 1350 de euro/an), teren de fotbal – aprox. 30.000 euro/an, facilități pentru elevi – 150.000 euro/an. ”

La momentul punerii sub acuzare, DNA preciza clar cine este beneficiarul avanrajului material: “prin această modalitate a fost cauzat Ministerului Educației Naționale un prejudiciu, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în același cuantum în favoarea Fundației Dinu Pescariu.”

4. Popescu Cristian Victor Piedone, în dosarul Colectiv. La 6 noiembrie 2015, POPESCU CRISTIAN VICTOR PIEDONE, la data faptelor primar al Sectorului 4 București era pus sub acuzare pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și fals intelectual.

Procurorii DNA susţineau că: “în calitate de funcționar public – primar al sectorului 4 București, suspectul Popescu Cristian Victor Piedone și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, constând în încălcarea dispozițiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor, prevăzute în Legea nr. 307/12.07.2006, H.G.R. 1739/06.12.2006 și Ordinul M.A.I. nr. 3/2011, prin aceea că a emis acordul de funcționare nr. 3909/14.01.2015 și autorizația de funcționare cu nr. 369/14.01.2015 necesare desfășurării activității de către S.C. COLECTIV CLUB S.R.L., la punctul de lucru din strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4 București. Prin aceasta, a cauzat vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale Primăriei Sectorului 4 București, în urma cărora reprezentanții S.C. COLECTIV CLUB S.R.L., care au putut desfășura activități de alimentație publică, au obținut un folos necuvenit în cuantum de 62.298 lei.”

Nici Popescu Piedone nu a obţinut vreun beneficiu material pentru el sau familie.

5. Andrei Chiliman, în dosarul Palatului Ştirbei.Fostul primar al Sectorului 1 este şi el pe lista celor care ar putea beneficia de pe urma schimbării abuzului în serviciu. În 2015, procurorii DNA îl acuzau de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și complicitate la distrugere.
Procurorii susţinueau că “suspectul Chiliman Andrei Ioan, în exercitarea funcției de autoritate publică de primar al Sectorului 1 al municipiului București, cu încălcarea atribuțiilor legale (dispoziții ale Legii administrației publice locale și Regulamentului de organizare și funcționare a Primăriei Sectorului 1), a dat ajutor unei persoane interesate să distrugă, în perioada 3 aprilie -19 decembrie 2008, prin folosirea de utilaje grele, construcțiile monument istoric, anexe ale Palatului Știrbei, situat în centrul municipiului București (Calea Victoriei). Concret, între construcțiile distruse se află pivnița Palatului Știrbei, împrejmuirile și remiza (aripa de nord), repertoriate ca monumente istorice, precum și toate vestigiile care se regăseau în subteran, pentru care nu s-a obținut niciun aviz sau autorizație de descărcare de sarcină arheologică. Acțiunea de demolare a pus in pericol bunul imobil Palat Știrbei (monument istoric) și vestigiile subterane care, astfel, au fost și ele distruse.”

Nici în acest dosar procurorii nu au putut demonstra că fostul primar sau vreo rudă de-a lui a avut un beneficiu patromonial.

6. Nicolae Robu şi Gheorghe Ciuhandru, în dosarul restituirilor ilegale a 967 de case. De abuz în serviciu cu obţinerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul sunt acuzaţi şi actualul şi fostul primar al Timişoarei – Nicolae Robu şi Gheorghe-Coriolan Ciuhandru. Cei doi şi-ar fi încălcat atribuțiile legate de aplicarea Legii 112/1995 și ar fi deposedat Statul Român de 967 de imobile, majoritatea aflate în centrul vechi al orașului, producând un prejudiciu estimat la 40 de milioane euro în dauna statului.

Cu toate că lege le-ar fi dat drept foștilor proprietari și moștenitorilor lor să își redobândească imobilele confiscate în mod abuziv de regimul comunist sau să primească despăgubiri pentru acele imobile sau le-ar fi dat dreptul chiriașilor să cumpere imobilele în care locuiau, dar numai acelor chiriași care dovedeau că, la data intrării în vigoare a Legii 112/1996, aveau contracte de închiriere a acelor imobile și le ocupau la acea dată, funcționarii publici din cadrul primăriei Timișoara ar fi încheiat sute de contracte de vânzare-cumpărare cu persoane influente în mediul social din municipiul Timișoara care nu au avut calitatea de chiriași la data intrării în vigoare a Legii 112/1995 și care, prin urmare, nu aveau nici un drept să dobândească respectivele imobile.

Din informaţiilepublice nu rezultă că cei doi sau familiile lor ar fi avut un câştig material.

7. Gheorghe Sin, în dosarul Fermei Băneasa.Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole din România, Gheorghe Sin, este şi el cercetat pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, în dosarul privind retrocedarea ilegală a unei importante suprafeţe de Teren din Ferma Băneasa către Paul al României, beneficiarul material al infracţiunii.

Procurorii spun că “în calitate de secretar general al Academiei de Științe Agricole din România, inculpatul Sin Gheorghe a fost învestit cu soluționarea notificării având ca obiect Ferma regală Băneasa. Acesta i-a solicitat inculpatului Paul Philippe al României dovezile din care să rezulte: calitatea sa de persoană îndreptățită, natura terenului, sens în care i s-a solicitat să completeze dosarul administrativ cu următoarele: certificatul de moștenitor, dovada că nu au fost depuse cereri de restituire vizând acel imobil de către alți moștenitori legali sau testamentari, titlul de proprietate din 1931 pentru a dovedi dreptul de proprietate al Regelui Carol al II – lea asupra acelui teren, dovada că terenul intră sub incidența Legii 10/2001, deoarece din anexele atașate notificării rezulta că terenul era în extravilan, agricol și neagricol și nu intra sub incidența art. 8 din Legea nr. 10/2001, neputând forma obiect al reconstituirii.

Dosarul administrativ nu a fost completat în sensul celor dispuse, dar cu toate acestea, prin procesul verbal din 02.09.2008, membrii Consiliului de Administrație al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București, încălcând dispozițiile legale au recunoscut: calitatea de persoană îndreptățită la reconstituire conform Legii nr.10/2001, a lui Paul Philippe al României cu privire la Ferma regală Băneasa, iar prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 au dispus, cu încălcarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei Băneasa, în aceeași zi, 26.09.2008, fiind încheiat și protocolul de predare – preluare a terenului.”

Gheorghe Sin a mai fost condamnat la o pedeapsa cu suspendare în dosarul ICA pentru că l-ar fi ajutat pe Dan Voiculescu să intreilegal în posesia institutului de cercetare.

8. Monica Pop, în dosarul Spitalului de Oftalmologie. În 2017, managerul Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice – București, doctoriţa Pop Monica Daniela, era pusă sub învinuire pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (4 acte materiale) şi conflict de interese.

Mai exact, din ordonanța întocmită de procurori au rezultat că: “suspecta Monica Daniela Pop, în calitate de manager al Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice – București, la datele de 13 iunie 2003, 25 octombrie 2007, 1 decembrie 2007 și 29 noiembrie 2012, a încheiat, cu încălcarea legislației primare, patru acte adiționale la un contract de închiriere ce fusese încheiat anterior, cu o societate comercială.
Concret, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, suspecta a încălcat prevederile art. 14 și 16 din Legea 213/1998 raportat la art. 1 și 2 din H.G. 1069/2002.

(…) Prin aceasta, a fost cauzată o pagubă bugetului Primăriei Municipiului București și/sau bugetului Primăriei Sectorului 1 București în valoare de aproximativ 24.478 euro și, corelativ, a fost creat un folos de aceeași valoare societății comerciale care a închiriat spațiul în incinta spitalului.”

9. Nicusor Constantinescu, în trei dosare. La sfîrşitul lui 2017, procurorii DNA anunţau că au trei noi dosare pe numele lui Constantinescu Nicușor Daniel, președinte al Consiliului Județean Constanța la momentul comtrii faptelor pentru “patru infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, din care două în formă continuată.” În niciuna dintre situaţii, Nicuşor Constantinescu nu este nominalizat ca fiind beneficiarul vreunui avantaj material.

În cele trei dosare, Nicuşor Constantinescu este acuzat că:

1. În perioada 2011 – 2013,și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu în sensul că a achitat în mod nelegal, către Regia Autonomă Județeană Drumuri și Poduri (R.A.J.D.P.) Constanța, suma totală de 40.780.316 lei.

2. În cursul anului 2013, a încălcat prevederile legale în legătură cu adoptarea și punerea în aplicare a H.C.J. nr.313/2013 (privind alocarea unei sume de bani R.A.J.D.P. Constanta în vederea ducerii la îndeplinire a Programului cu obiectivele si lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2013 finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanța).
În concret, prin hotărârea respectivă, suspectul a acordat R.A.J.D.P. Constanța, cu titlu de subvenții, importante sume de bani, deși potrivit prevederilor legale, regiile autonome puteau primi subvenții doar în cazul în care înregistrau pierderi și doar pentru acoperirea deficitelor respective.
Acest lucru nu era valabil și pentru R.A.J.D.P. Constanța care, în exercițiul financiar anterior, înregistrase profit.

3. În perioada decembrie 2009 – noiembrie 2010, suspectul Constantinescu Nicușor-Daniel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Constanța, și-a îndeplinit cu încălcarea legii, atribuțiile de serviciu privind gestionarea bugetului și exercitarea funcției de ordonator principal de credite, în sensul că a plătit, în mod nelegal, către o firmă de publicitate „agreată” suma de 401.700 lei.

10. Unul din dosarele ANRP: Ioan Oltean, Crinuța Dumitrean, Sergiu Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgiil Baciu, Rodica Constantinovici, Alexandru Lăcrămioara, Marko Attila, Sergiu Negurici.

Toti cei de mai sus erau acuprivire la săvârșirea infracțiunii de abuz sau complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Mai exact, “la data de 27 noiembrie 2009, inculpatul Rotaru Mihai a cumpărat contra sumei de 750.000 euro drepturile litigioase pe care o persoană le deținea asupra unui teren în suprafață de 61.857 mp, situat în municipiul Pitești, județul Argeș. Persoana respectivă a vândut aceste drepturi după ce, timp de 8 ani nu reușise să obțină proprietățile revendicate, ceea ce condusese și la inițierea unui proces în instanță.

După doar câteva luni, la data de 17 iunie 2010, inculpații Dumitrean Crinuța Nicoleta, Diacomatu Sergiu Ionuț, Teodorescu Cătălin Florin, Marko Atilla Gabor, Baciu Remus Virgil, Constantinovici Rodica și Alexandru Lăcrămioara, în calitățile menționate mai sus, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, cu încălcarea prevederilor legale, au aprobat în regim de urgență raportul de evaluare prin care un terenul respectiv a fost evaluat la 108.932.000 lei, sumă acordată drept despăgubire inculpatului Rotaru Mihai.

De precizat este faptul că, membrii comisiei cunoșteau în mod cert că inculpatul Rotaru Mihai nu îndeplinea cerințele de soluționare în regim de urgență a dosarului de despăgubire, acesta din urmă nefiind o persoană în vârstă și nu avea probleme de sănătate.”

Procurorii nu au stabilit că vreunul dintre membrii comisiei să fi avutvreun avantaj material pentru ei sau familiile lor